Curs BNR 6 mai 2026. Leul se prăbuşeşte după moţiunea de cenzură, nou maxim istoric

Curs BNR 6 mai 2026, cotaţii interbancare luni la ora 7.00:

Curs BNR 6 mai 2026. Moneda unică europeană a urcat deja de marți la un nivel nemaiîntâlnit pe piața interbancară din România, imediat după ce rezultatele votului asupra moțiunii de cenzură au fost făcute publice și s-a confirmat demiterea executivului condus de Ilie Bolojan.

Cursul de schimb a sărit până la 5,23 lei pentru un euro, depășind pragurile anterioare și generând îngrijorare în rândul investitorilor și opiniei publice. În spatele acestei mișcări nu se află însă doar instabilitatea politică, ci și factori externi, după cum arată economistul Adrian Mitroi, într-o intervenție pentru Ziare.com.

Alte articole

Una dintre cele mai cunoscute prezentatoare TV și-a dat demisia după 20 de ani de carieră. „Bună la ceea ce fac”

Ucraina şi Rusia, atacuri violente înainte armistiţiului de Ziua Victoriei

Specialistul susține că deprecierea leului trebuie privită într-un context mai larg, în care moneda europeană s-a întărit ea însăși pe plan internațional. Mai mult, el consideră că o depreciere controlată poate fi chiar utilă economiei, atât timp cât este menținută în anumite limite.

„Un curs de schimb de 5,25 lei pentru un euro pare rezonabil, chiar dacă depășește ușor intervalul obișnuit de fluctuație de 3% la care Banca Națională ne-a obișnuit. O ușoară relaxare a cursului spre 5,25 lei este acceptabilă. Ne plângem că leul s-a depreciat cu aproximativ 3% față de euro, dar să nu uităm că euro s-a apreciat, la rândul său, ușor în raport cu dolarul. Așadar, la baza deprecierii leului se află aprecierea euro în raport cu dolarul, aspect pe care mulți uită să îl mai menționeze în spațiul public. Teama noastră față de deprecierea leului este doar parțial justificată, chiar dacă este folositoare.

Această cădere a leului este chiar benefică economiei, până într-un punct, deoarece reduce presiunile acumulate. Fiind o țară consumatoare de produse importate, trebuie să amortizăm aceste tensiuni, iar cursul se menține în echilibru doar cu dobânzi foarte mari. Dintre cele două rele, îl preferăm pe cel mai puțin rău, și anume deprecierea controlată a cursului. Alternativa ar fi un curs stabil, dar plătit cu dobânzi enorme. Nu poți să ai și cursul stabil, și dobânzile mici atunci când există deficite atât de mari.

Conform calculelor mele, am avea nevoie de un cost de finanțare de aproximativ 5% pentru ca acesta să fie neutru, adică să nu ducă la creșterea datoriei publice doar din cauza dobânzilor. În prezent, dobânda reală este cu două-trei puncte procentuale peste acest nivel neutru, ceea ce ne menține într-un cerc vicios. Pentru a încheia, prioritatea principală este menținerea ratingului de credit, apoi reducerea dobânzilor la finanțare, iar pe locul trei încetinirea creșterii datoriei publice. Nu putem să reducem deficitul bugetar printr-o creștere a datoriei publice. Aceasta mi se pare cea mai mare greșeală de politică economică, imputabilă fostului guvern: nu am reușit să reducem datoria, ci am crescut-o pentru a diminua deficitul. O astfel de abordare nu este sustenabilă”, a explicat Adrian Mitroi pentru Ziare.com.

Curs BNR 6 mai 2026. Când dolarul zâmbeşte, lumea se încruntă

Valoarea dolarului american tinde să crească atunci când economia americană este foarte puternică sau, oarecum surprinzător, atunci când este slabă şi lumea se confruntă cu o recesiune.

Potrivit analiștilor economici, în oricare dintre cele două situații, investitorii consideră moneda a fi o oportunitate de creştere economică sau un refugiu sigur din calea furtunii provocate de criză. Fenomenul este de multe ori numit „zâmbetul dolarului” pentru că are loc în ambele situaţii extreme.

Restul lumii rămâne, însă, fără prea multe motive să zâmbească. Manik Narain, analist la UBS, a identificat trei motive pentru care un dolar mai puternic ar putea face rău economiilor mai slabe din întreaga lume.

1. Măreşte efortul fiscal

Nu toate ţările au capacitatea de a se împrumuta în moneda lor locală pentru că investitorii străini nu au încredere în instituţiile lor sau au pieţe financiare mai puţin dezvoltate.

Asta înseamnă că unele ţări nu au de ales şi trebuie să emită datorii denominate în dolari. Dar dacă valoarea dolarului creşte, va fi cu atât mai scump să îşi plătească obligaţiile ceea ce va stoarce rezervele guvernului.

De asemenea, un dolar puternic face ca importurile de alimente, medicamente şi combustibil să fie mult mai costisitoare.

2. Încurajează exodul de capital

Atunci când moneda ţării slăbeşte în mod dramatic, persoanele bogate, companiile şi investitorii străini încep să îşi retragă banii în speranţa că vor putea să îi depoziteze într-un loc mai sigur. Acest proces îngroapă moneda locală şi mai adânc şi exacerbează problemele fiscale.

3. Cântăreşte greu asupra creşterii economice

Dacă firmele nu îşi permit să cumpere produsele de import de care au nevoie ca să îşi continue activitatea, nu vor avea un inventar destul de mare. Asta înseamnă că nu vor putea să vândă la fel de mult, chiar şi când cererea rămâne ridicată, iar asta este în detrimentul producţiei.

Când economia americană continuă să crească, o parte din impactul financiar poate fi ameliorat. Multe din pieţele emergente îşi exportă produsele către cea mai mare economie a lumii.

Dar când dolarul câştigă teren în faţa celorlalte monede din cauză că America este la un pas de recesiune, lucrurile se complică.

Ce spun importatorii despre criza leului și creșterile de prețuri: va fi șoc la raft dacă nu se ajunge la un „echilibru”