Curs BNR 8 mai 2026. Leul nu-şi revine din criza politică, cotaţii slabe în raport cu principalele valute şi vineri

Curs BNR 8 mai 2026, cotaţii interbancare în timp real aici

Adrian Negrescu cere intervenția BNR: Nivelul istoric la care a ajuns cursul este nota de plată a impredictibilităţii politice

Într-o analiză publicată pe Facebook, Adrian Negrescu explică faptul că piețele financiare nu reacționează doar la cifre economice, deficite sau rapoarte contabile, ci și la nivelul de încredere, predictibilitate și capacitatea statului de a construi consens politic în jurul unor măsuri economice dificile.

Potrivit analistului, tensiunea asupra cursului de schimb s-a acumulat treptat din cauza diferenței majore dintre intrările și ieșirile de valută din țară. El consideră că cea mai mare vulnerabilitate structurală a României este deficitul comercial cronic, care a ajuns la un nivel de peste 32-34 de miliarde de euro anual. Acest dezechilibru apare deoarece România importă semnificativ mai mult decât exportă, ceea ce generează o nevoie constantă de valută pentru plata importurilor.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ciutacu: „Cea mai bună parte a scandalului care a rupt guvernul de strânsură al lui Ilie Bolojan e că, de când s-au separat apele, se dau în gât unii pe alții”

Elena Udrea se plânge de aglomerația din trafic după debarcarea guvernului Bolojan: ”Pare că ori economia duduie, ori a făcut benzina 1 leu”

Cât câștigă directorii companiilor de stat în 2026. Șeful Romgaz are peste 16.000 de euro pe lună, șeful ELCEN peste 14.000 de euro

Negrescu arată că acest deficit este susținut în principal din trei surse: fondurile europene, investițiile străine directe și remiterile românilor din diaspora. Fondurile europene atrase pentru anii 2024 și 2025 au fost de aproximativ 9 miliarde de euro, după un vârf înregistrat anterior, iar pentru acest an, în teorie, România ar trebui să atragă cel puțin 10 miliarde de euro. În ceea ce privește investițiile străine directe, estimările indică aproximativ 8,1 miliarde de euro în 2025, cu posibilitatea unor valori mai reduse în 2026. De asemenea, remiterile nete trimise anual de românii din diaspora sunt estimate la aproximativ 5 miliarde de euro.

„Deprecierea cursului monedei naționale nu este un simplu accident de parcurs. Este o reflectare directă a unor dezechilibre macroeconomice profunde pe care economia le resimte din plin. Piețele financiare nu reacționează exclusiv la cifre, deficite sau rapoarte contabile. Ele reacționează organic la încredere, la predictibilitate și la capacitatea unei țări de a construi consens politic în jurul unor măsuri economice dificile.

Tensiunea pe cursul de schimb se acumulează în tăcere din cauza unui decalaj major între intrările și ieșirile de valută din țară. Cea mai mare vulnerabilitate structurală a României o reprezintă deficitul comercial cronic.

Economia noastră produce un deficit comercial uriaș, stabilizat la un nivel alarmant de peste 32-34 de miliarde de euro anual. Pe scurt, importăm masiv mai mult decât reușim să exportăm. Acest dezechilibru generează o nevoie constantă de valută pentru a acoperi nota de plată a importurilor.

Finanțarea acestei găuri negre se bazează pe trei piloni principali, care însă se dovedesc insuficienți. Fondurile europene atrase au fost de aprox. 9 miliarde de euro pentru anii 2024 și 2025, după un vârf înregistrat anterior. Anul acesta, în teorie, ar trebui să luăm măcar 10 mld.

Investițiile străine directe sunt fluctuante, cu estimări de aproximativ 8,1 miliarde de euro în 2025. Poate ceva mai mici în 2026. La rândul lor, remiterile nete ale românilor din diaspora aduc anual un flux constant de circa 5 miliarde de euro. Dacă adunăm aceste surse majore, observăm un total de aproximativ 20-22 de miliarde de euro. Decalajul de peste 10 miliarde de euro rămas neacoperit pune o presiune constantă pe deprecierea monedei naționale”, a scris Negrescu pe Facebook.

Chiar și cumulate, aceste surse generează aproximativ 20-22 de miliarde de euro, ceea ce lasă un deficit neacoperit de peste 10 miliarde de euro. În opinia analistului, această diferență pune o presiune permanentă asupra monedei naționale și contribuie la deprecierea leului.

Analiza atrage atenția și asupra volumului ridicat de active în lei care pot fi transformate rapid în valută. Datele Frames invocate de Adrian Negrescu arată că populația și companiile dețin depozite bancare în lei în valoare de aproximativ 440 de miliarde de lei. În paralel, datoria publică a României a ajuns la circa 600 de miliarde de lei, dintre care aproximativ 450 de miliarde sunt considerate tranzacționabile și expuse riscurilor de piață.

Banchetul a ajuns să coste cât o nuntă! Părinții decantează aproape 1.000 de euro pentru DJ, formații și ținute

„Pericolul real pentru leu nu stă doar în facturile importurilor zilnice. Volumul uriaș de active în moneda națională care pot fi convertite rapid în valută reprezintă o vulnerabilitate majoră. Datele Frames ne arată o imagine clară a acestui risc. Populația și companiile dețin depozite bancare denominate în lei în valoare de aproximativ 440 de miliarde. În același timp, datoria publică a ajuns la un nivel uriaș. Din cele 600 de miliarde de lei reprezentând datoria publică, circa 450 de miliarde sunt considerate tranzacționabile și expuse riscului de piață”, a mai scris analistul economic.

Un posibil scenariu de stres care ar putea declanșa o criză valutară
Analistul descrie și un posibil scenariu de stres care ar putea declanșa o criză valutară. Dacă doar 10% din depozitele în lei ar fi convertite în euro de către populație, iar 10% din datoria publică ar fi vândută de investitorii care încearcă să evite riscurile, sistemul bancar ar fi confruntat cu o cerere suplimentară de aproximativ 17 miliarde de euro. Deși Banca Națională a României dispune de rezerve valutare de aproximativ 64 de miliarde de euro, Negrescu consideră că nicio bancă centrală nu își poate consuma rapid o treime din rezerve doar pentru a susține artificial cursul valutar. Într-un asemenea context, leul ar fi lăsat să se deprecieze pentru a absorbi șocul.

Acesta afirmă că scenariul nu reprezintă doar o ipoteză teoretică. El amintește că, în studiile recente realizate de Frames, peste 70% dintre managerii români consultați în barometrul privind percepția economică din 2026 anticipau încă din ianuarie deprecierea leului. Evoluțiile recente de pe piața valutară ar fi confirmat aceste temeri.

„Un scenariu de stres destul de realist arată exact cum se poate declanșa o criză valutară. Dacă doar 10% din depozitele în lei sunt convertite în euro de o populație speriată și doar 10% din datoria publică este vândută de investitorii care fug de risc, piața va fi lovită frontal. O cerere bruscă de 17 miliarde de euro ar inunda sistemul bancar. BNR deține rezerve valutare solide, de 64 de miliarde de euro. Totuși, nicio bancă centrală nu își poate epuiza o treime din rezerve peste noapte doar pentru a apăra artificial un curs.

Inevitabil, leul ar fi lăsat să cadă pentru a absorbi unda de șoc. Acest scenariu de risc nu este doar o fantezie. În studiile lansate recent de Frames am avertizat despre această teamă latentă în piață. Datele statistice arată că peste 70% dintre managerii români, consultați de Frames în barometrul privind percepția economică din 2026, anticipau o depreciere a leului încă din ianuarie. Realitatea din piețele valutare din ultimele zile le-a confirmat perfect percepția și temerile”, a subliniat Adrian Negrescu.
Analistul economic a analizat și schimbarea de mentalitate a antreprenorilor români după experiențele ultimilor ani
În analiza sa, Adrian Negrescu vorbește și despre schimbarea de mentalitate a antreprenorilor români după experiențele ultimilor ani, marcate de pandemie, inflație, războiul de la graniță, creșterea costurilor de finanțare și volatilitatea economică. El susține că mediul de afaceri a ajuns la concluzia că instabilitatea nu mai este o excepție, ci o nouă realitate economică.

Potrivit analistului, antreprenorii nu mai reacționează panicat la șocurile din piață, însă sunt mult mai prudenți, mai atenți la costuri și concentrați pe reziliența afacerilor. Acest comportament defensiv influențează și circulația banilor în economie.

În final, Adrian Negrescu avertizează că principala provocare pentru România nu va fi doar stabilizarea tehnică a cursului valutar, ci reconstruirea încrederii în economie și în capacitatea statului de a realiza reforme structurale. El consideră că lipsa predictibilității fiscale și politice împinge rapid capitalul într-o zonă defensivă, iar în condițiile în care regulile economice se schimbă frecvent, valuta puternică devine principalul refugiu pentru companii. În opinia sa, nivelul istoric atins de euro reprezintă efectul direct al impredictibilității politice.

„Ceea ce este cu adevărat interesant reprezintă schimbarea fundamentală de mentalitate a antreprenoriatului românesc. După ce au traversat o pandemie globală, șocul inflației, un război la graniță, creșterea abruptă a costurilor de finanțare și toată volatilitatea ultimilor ani, antreprenorii au înțeles o lecție dură. Instabilitatea nu mai este deloc excepția de la regulă. Ea a devenit noua normalitate în care trebuie să opereze.

Este important de spus, din această perspectivă, că oamenii de afaceri nu mai reacționează panicat la șocurile pieței. Ei devin mult mai precauți, își calculează mai atent pașii și sunt extrem de orientați spre reziliența afacerilor și eficiența costurilor. Acest comportament defensiv schimbă dinamica banilor în economie.

Adevărata provocare pentru România în perioada imediat următoare nu va fi doar intervenția tehnică de stabilizare a cursului. Provocarea supremă va fi reconstruirea încrederii. Investitorii și antreprenorii trebuie să recâștige încrederea în economia locală, în capacitatea statului de a face reforme structurale și, mai presus de toate, în predictibilitate.

Fără o minimă predictibilitate fiscală și politică, capitalul intră extrem de repede într-o stare de defensivă. Când regulile jocului se schimbă peste noapte, singurul refugiu logic pentru banii firmelor rămâne valuta forte. Nivelul istoric la care a ajuns cursul euro este nota de plată a impredictibilității politice”, a conchis analistul economic.