CURS BNR: Cum evoluează leul în raport cu euro şi francul elveţian. COTAŢII CURS VALUTAR

CURS BNR UPDATE: Euro rămâne aproape de cursul BNR anunţat vineri (4,4497 lei/euro). Euro a depăşit pragul de 4,45 lei, pe piaţa interbancară, în jurul orei 11, iar  după ora 12.30, a revenit la 4,44 lei. Moneda europeană a deschis săptămâna trecută la 4,4292 lei şi a încheiat-o la 4,4497 lei, maximul ultimelor trei săptămâni.

Dolarul creşte la 3,98 lei, faţă de 3,95 lei, cursul anunţat vineri de banca centrală. Săptămâna trecută, mai precis joi, moneda americană a atins minimul ultimelor trei luni, la cursul BNR: 3,9106 lei.

Francul scade la 4,27 lei, de la 4,29 lei, cursul de referinţă de vineri. Săptămâna trecută, mai precis joi, moneda elveţiană a ajuns la maximul ultimelor zece şedinţe: 4,3067 lei. Francul începuse săptămâna trecută la 4,24 lei.

CURS BNR: Euro rămâne la 4,44 lei, foarte aproape de cursul anunţat vineri de banca centrală. Moneda europeană a deschis săptămâna trecută la 4,4292 lei şi a încheiat-o la 4,4497 lei, maximul ultimelor trei săptămâni.

Alte articole

Mugur Isărescu, veste proastă pentru toţi românii cu credite în euro

CURS BNR 26 august 2025. Cum evoluează marţi principalele valute în raport cu leul românesc

Francul elveţian scade la 4,26 lei, faţă de 4,29, cursul de referinţă de la BNR anunţat vineri. Săptămâna trecută, mai precis joi, moneda elveţiană a ajuns la maximul ultimelor zece şedinţe: 4,3067 lei. Francul începuse săptămâna trecută la 4,24 lei.

Dolarul creşte la 3,98 lei, pe piaţa interbancară. Vineri, cursul de referinţă de la BNR a fost de 3,95 lei pentru un dolar. Săptămâna trecută, mai precis joi, moneda americană a atins minimul ultimelor trei luni, la cursul BNR: 3,9106 lei.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,4495 lei/euro, 4,3067 lei/franc elveţian şi 3,9106 lei/dolar.

Cursul euro ar putea atinge pragul de 4,45 de lei şi s-ar menţine peste acest prag, nu atât din cauza scăderii ratei dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale, cât mai degrabă ca urmare a convertirii de către Primăria Bucureştiului a miliardelor de lei obţinute din vânzarea de obligaţiuni municipale, respectiv a falimentului Greciei, spun sepcialiştii citaţi de economica.net.