Curtea Constituţională a decis: Limba de stat a Moldovei este ROMÂNA

Curtea Constituţională de la Chişinău a pronunţat, joi, hotărârea privind interpretarea Articolului 13 (aliniatul 1) din Constituţie în coraport cu Preambulul Constituţiei şi cu Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Cazul a fost analizat ca urmare a sesizărilor făcute în martie şi septembrie 2013 de parlamentarii Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega. Autorii sesizării au cerut conferirea statutului de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată pe 27 august 1991, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine, precum este formulat în Articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova.

Preşedinţia Republicii Moldova a argumentat că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, subliniind că „naţiunea română este organizată în două state româneşti – România şi Republica Moldova”. Potrivit Academiei de Ştiinţe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” din Articolul 13 alin. (1) al Constituţiei poate fi echivalată semantic cu limba română.

„Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, se arată în motivaţia prezentată pe site-ul instanţei constituţionale.

Alte articole

Cuvântul din limba română pe care mulți îl scriu greșit. E folosit zilnic, dar mulți nu știu forma corectă

Ilie Bolojan critică decizia CCR de secretizare a averilor demnitarilor: „Transparența este un instrument administrativ eficient care limitează corupția”

„Decizia este definitivă, nu poatre fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial”, a subliniat Alexandru Tănase.

Potrivit unui sondaj IRES, trei sferturi dintre români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România. Însă, aproape o treime dintre participanţii la studiu cred că majoritatea cetăţenilor moldoveni nu sunt de acord cu unirea ţării lor cu România, iar o cincime spun că românii nu sunt de acord cu unirea ţării noastre cu Republica Moldova.

64% dintre respondenţi au auzit despre declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu potrivit cărora următorul proiect politic pentru România, după NATO şi UE este unirea cu Republica Moldova, iar 63% dintre participanţii la sondaj au o părere bună şi foarte bună despre această declaraţie, în timp ce 20% au o părere proastă şi foarte proastă.

Peste 70% dintre respondenţi sunt de acord cu declaraţia presedintelui României conform căreia „acum e oportun să o spunem, avem acest obiectiv, dacă vor vrea moldovenii, am spus-o la Chişinău. Sunt convins că dacă la Chişinău va exista un interes unionist, România va spune da”.