Deciziile au fost luate cu 5 voturi la 3, potrivit News.ro.

COMUNICAT CCR

II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), art.34, art.35 şi ale art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituţionale, a luat în dezbatere cererile privind soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public, parte a autorității judecătorești, pe de altă parte, cereri formulate de președintele Senatului şi, respectiv, de președintele Camerei Deputaților.

În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. În soluționarea conflictului, Curtea a constatat obligația doamnei Laura Codruța Kovesi de a se prezenta în fața Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial și de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei.

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a exercita acțiunea disciplinară împotriva procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție pentru neprezentarea în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, și de refuzul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a transmite comisiei speciale de anchetă o copie după dosarul de urmărire penală aflat pe rolul acestui parchet.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

______

Astfel, şefa DNA trebuia să meargă la Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile sau să răspundă în scris la întrebări, însă Parchetul general nu are obligaţia de a transmite o copie a dosarului către comisia parlamentară de anchetă.

Preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au sesizat în 13 septembrie Curtea Constituţională reclamând un posibil conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public creat de refuzul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a se prezenta în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind prezidenţialele din 2009 şi de refuzul procurorului general de a lua măsuri împotriva a acesteia, pe de o parte, şi de a transmite comisiei o copie a dosarului deschis pe acelaşi subiect.

Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu au transmis fiecare câte o sesizare identică privind posibilul conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public.

”Conflictul este determinat de refuzul procurorului şef al DNA de a se prezenta în faţa comisiei de anchetă a Parlamentului, de refuzul procurorului general de a lua măsuri împotriva procurorului şef al DNA cu privire la încălcarea prevederilor legale şi refuzul procurorului general de a înainta comisiei de anchetă copie de pe dosarul de urmărire penală nr. 213/P/2017”, se arată în sesizările lui Dragnea şi Tăriceanu.

Cei doi susţin că refuzul procurorului General şi al procurorului şef al DNA ”se referă la activitatea organului reprezentativ suprem al poporului român” şi pune în imposibilitate Parlamentul de a adopta o hotărâre.

Dragnea şi Tăriceanu citează din statutul judecătorilor şi procurorilor şi din codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor potrivit cărora competenţa CSM sau a organelor de urmărire penală cu privire la magistraţi se aplică doar atunci când aceştia săvârşesc o abatere în exercitarea unor atribuţii de serviciu sau sunt implicaţi în calitate de martori sau suspecţi în săvârşirea unor fapte penale.

De asemenea, cei doi amintesc că şefa DNA a refuzat în mod repetat să se prezinte la comisia de anchetă şi susţin că a invocat cu rea credinţă o falsă hotărâre a CSM conform căreia procurorii nu se pot prezenta în faţa niciunui organ al statului.

”Vă rugăm să obligaţi Ministerul Public să transmită de îndată comisiei parlamentare de anchetă copia dosarului nr. 213/P/2017, iar pe procurorul şef al DNA să răspundă la întrebarea formulată”, se arată în finalul celor două sesizări transmise CCR de către Liviu Dragnea şi Călin popescu Tăriceanu.