Curtea Constituţională de la Chişinău a decis: Republica Moldova rămâne STAT PARLAMENTAR

Președintele Curții Constituționale de la Chișinău, alexandru Tănase, a declarat că Republica Moldova rămâne un stat parlamentar. Tănase a amintit că prin decizia din 4 martie anul curent (de a se reveni la alegerea prin vot direct a șefului statului) Curtea Constituțională nu a modificat niciuna dintre competențele președintelui Republicii Moldova. Prin urmare, Republica Moldova rămâne un stat parlamentar cu un șef de stat ales prin alegeri directe, a subliniat Tănase.

Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova a amintit că șeful statului are competențe în două domenii majore: în politica de apărare, el fiind comandantul suprem, și în domeniul apărării și securității naționale șeful statului are competențe destul de importante.

De asemenea, președintele Republicii Moldova reprezintă statul în relațiile externe, amintește Tănase, precizând totodată că șeful statului ‘partajează (cu guvernul) aceste atribuții în partea ce vizează exercitarea politicii externe la numirea ambasadorilor.’

Citeşte şi Alegeri în Republica Moldova: Împreună cu o RUSIE PUTERNICĂ. Igor Dodon promite FEDERALIZAREA ţării

Alte articole

Alegeri parlamentare în Bulgaria. Haos la secțiile de vot, au fost incidente încă de la deschiderea urnelor

Șefa CCR explică motivele anulării alegerilor din 2024: ”Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei”

Nu în ultimul rând, președintele are un rol în desemnarea premierului, dar și aceasta este ‘o competență a cărei exercitare depinde de o circumstanță foarte importantă: dacă există o majoritate parlamentară sau dacă nu există’.

‘Același lucru îl vom constata și în Lituania, și în România. Președintele desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru, fără a ține cont de opinia majorității doar în cazul în care o asemenea majoritate nu există. Sigur că șeful statului are și alte atribuții, legate de dizolvarea Parlamentului, dar toate aceste atribuții la care m-am referit eu sunt inerente statutului unui președinte de țară cu un regim parlamentar de guvernare’, a explicat Tănase.

Potrivit președintelui Curții Constituționale de la Chișinău, indiferent dacă cineva vine în campania electorală cu ‘mesaje unioniste, pro-europene, sau cu mesaje similare, doar că spre zona fostului imperiu sovietic’, aceste ‘mesaje sunt unele politice, pentru ca oamenii să poată să-și contureze un punct de vedere asupra viziunilor fundamentale ale candidatului privind dezvoltarea și locul țării pentru viitor.

Chiar dacă președintele poate iniția un referendum consultativ (și nu decizional), un asemenea exercițiu nu va putea fi exercitat fără participarea parlamentului și guvernului’, a mai spus Alexandru Tănase.