Curtea Constituţională dezbate astăzi sporurile bugetarilor şi legea ce îi scapă pe aleşii care şi-au angajat rudele

Legile care prevăd sporuri şi stimulente financiare pentru bugetarii din administraţie, din Ministerul Transporturilor şi Sănătate, precum şi cei care deţin titluri de doctor, au fost atacate la CCR de către Guvern în luna iulie.

Una dintre legile atacate de Executiv la CCR este statutul funcţionarilor publici, act normativ modificat în iunie de Parlament şi care prevede acordarea pentru personalul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

Guvernul a atacat la CCR încă două legi privind majorări salariale acordate bugetarilor – personalului bugetar care posedă titlul ştiinţific de doctor, personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi din Ministerul Transporturilor.

O altă modificare contestată la CCR prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înfiinţate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.

Alte articole

Cum vrea PSD să-l înlăture pe Bolojan cu ajutorul CCR. Kelemen Hunor: Un guvern minoritar PNL-USR susținut de AUR ar fi catastrofal

CCR a decis că Legea bugetului pentru anul 2026 este constituțională. Bani mai mulți la pensie înainte de Paște

Totodată, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la dispoziţiile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie 2016.

Amendamentul contestat propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016.

Executivul a atacat la CCR şi modificările aduse de Parlament legilor 95/2006 şi 263/2004, prin care Ministerul Sănătăţii şi instituţiile cu reţea sanitară pot acorda personalului medical stimulente lunare în limita a două salarii brute pe ţară, pe motiv că nu există stabilită sursa de finanţare.

În toate aceste cazuri Executivul a subliniat că există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestor măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României.

Legea care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese a fost atacată la CCR de 98 de deputaţi de la PSD, UDMR, minorităţi, plus un reprezentant PNL.

Textul sesizării a fost semnat de 76 de deputaţi PSD, 13 UDMR, 9 reprezentanţi ai minorităţilor şi un liberal, iar adresa de înaintare a sesizării de neconstituţionalitate a fost semnată de liderul deputaţilor PSD, Florin Pâslaru, în condiţiile în care proiectul a fost iniţiat de actualul preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor din partea PSD, Florin Iordache, şi de deputatul UDMR Marton Arpad, fiind votat de parlamentari de la toate partidele.

Unul dintre motivele invocate de semnatarii sesizării este acela că legea ”ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie” deoarece actul normativ introduce el însuşi o interpretare cu privire la conflictul de interese.

Un al doilea motiv invocat de autorii sesizării de neconstituţionalitate este că legea ”are efecte retroactive încălcând principiul neretroactivităţii legii consacrat de prevederile art. 15 alin. 2 din Constituţia României: ”. ”Prin interpretarea art. 38 alin (11) din legea nr. 96.2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor va apărea o contradicţie între dispoziţiile din legea generală 161/2003 şi dispoziţiile din legea specifică 161/2003 încălcându-se spiritul Constituţiei”, mai arată autorii sesizării.

De asemenea, în textul sesizării se mai precizează: ”(Legea, n.r.) asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie prevăzută de art. 38 alin (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă”.

”Trebuie menţionat că infracţiunea de Conflict de interese prevăzută de art. 301 C.P. nu este aplicabilă unor fapte în care există o vinovăţie, o încălcare a legii, ci se adresează acelei în care se incriminează posibilitatea ca funcţionarul public să acţioneze fiindu-i afectată imparţialitatea de un interes personal. (…) Vă solicităm să declaraţi neconstituţională legea privind interpretarea art. 38 alin. (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor în raport cu argumentele aduse”, încheie autorii sesizarea trimisă la CCR.