UPDATE: Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat, marți, pronunțarea unei soluții în cazul a 33 de sesizări privind neconstituționalitatea legii privind darea în plată, formulate de instituții bancare, potrivit unor surse din CCR.

Un număr de 20 de sesizări privind excepții de neconstituționalitate ale unor articole din Legea 77/2016 au fost formulate de Raiffeisen Bank. Celelalte sesizări care vizează fie doar unele articole, fie actul normativ în integralitatea sa au fost făcute de BCR, BRD, Banca Românească, Alpha Bank, UniCredit Bank, potrivit Agerpres.

Alte Articole

Trump a trecut compania chineză Xiaomi pe lista neagră, în ...

Documentul AUSTERITĂŢII. Ministerele trebuie să taie masiv ...

BNR îi dă o mână de ajutor lui Cîţu şi reduce dobânda ...

Ședința publică în care vor fi analizate cele 33 de sesizări este programată să înceapă la ora 9,00, potrivit informațiilor publicate pe site-ul CCR.

Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credit a intrat în vigoare pe 13 mai.

„Consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a cererii”, prevede actul normativ.

Potrivit acestuia, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un împrumut pentru a intra sub incidența legii sunt: titularul creditului trebuie să fie consumator, nu profesionist, creditul la momentul acordării să nu depășească 250.000 de euro sau echivalent, iar imobilul ipotecat să fie cu destinația de locuință. În plus, în lege se menționează că împrumuturile acordate prin programul „Prima Casă” nu intră sub incidența actului normativ.

Legea se aplică și debitorilor care au fost deja executați silit sau celor care se află în procedură de executare silită.

Prevederile actului normativ se aplică atât creditelor în derulare, cât și celor viitoare și implică raporturile juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionării creanțelor deținute asupra consumatorilor.

Băncile au anunțat încă de atunci că vor contesta legea dării în plată la CCR și au majorat avansurile pentru creditele ipotecare clasice.

Potrivit uzuanţei, CCR ar putea conexa toate aceste dosare, având în vedere că se referă la aceeaşi lege, iar criticile ridicate de avocaţii băncilor sunt similare.

În total, peste 500 de sesizări au fost făcute de reprezentanţii băncilor la acest act normativ, urmând ca judecătorii Curţii să decidă dacă marţi vor prelua criticile ridicate în toate aceste cazuri sau le vor dezbate în separat.

Numărul sesizărilor s-a dublat în mai puţin de o lună. La mijlocul lunii septembrie, existau aproximativ 250 de astfel de sesizări.

Având în vedere numărul mare de dosare aflate pe masa Curţii Constituţionale cu privire la Legea dării în plată, este puţin probabil ca judecătorii să ia marţi o decizie finală. Conform procedurilor, CCR poate solicita date suplimentare de la instituţii ale statului sau de la petenţi, în măsura în care consideră acest lucru necesar.