Curtea Constituţională se pronunţă pe sesizarea PDL-PMP pe remanierea guvernului Ponta

„Da, are obiect sesizarea. La procedura Curții Constituționale nu există renunțarea la judecată, aici nu vine omul că vrea să vină, (…) aici după ce suntem sesizați noi trebuie să dăm o soluție”, a afirmat Zegrean, citat de Agerpres.

Preşedintele CCR a susținut că noul Guvern este în vigoare, arătând că acesta a îndeplinit procedura parlamentară și că miniștrii au depus jurământul.

„Sigur că da, ei sunt miniștri, Guvernul este la locul lui. (…) Nu mai există Ponta II, gata, Ponta II a plecat. Voiați să dăm decizie prin care să-i trimitem pe aceștia acasă și să-i aducem înapoi pe ceilalți? Nu se poate”, a subliniat șeful CCR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Augustin Zegrean a precizat că judecătorii CCR nu fac scenarii, ci aplică Constituția și trebuie să facă în așa fel încât totul să fie conform cu legea fundamentală.

Alte articole

CCR a decis! Ce se va întâmpla cu construcțiile ridicate fără autorizație

CCR a răspuns Comisiei senatoriale privind ancheta întâlnirii dintre președinta instituției și Ilie Bolojan. Care este explicația oficială

Referitor la o posibilă situație similară într-un alt stat membru UE, Zegrean a spus că nu a întâlnit un astfel de caz. „Nu am găsit. Lucrurile care se întâmplă la noi în democrațiile consolidate nu se mai întâmplă”, a arătat Zegrean.

Despre stabilitatea țării, președintele Curții a spus că nu este nicio problemă. „Din cauza acestui dosar care există astăzi la noi țara poate să meargă înainte oricât fără nicio problemă. Deci există stabilitate și bine că există”.

Augustin Zegrean a declarat că judecătorii nu au primit programul de guvernare, ci doar o scrisoare de la premier în care se spune că acesta a fost trimis la Parlament.

„Sigur că va trebui să luăm act de toate, dar noi încă nu am primit programul acela, nu am văzut programul, am primit doar o scrisoare de la primul-ministru că programul a fost trimis la Parlament”, a spus Zegrean.

El a afirmat că cel mai probabil judecătorii Curții vor studia noul program de guvernare. Întrebat dacă acest lucru ar însemna o amânare, el a răspuns că: „se poate întâmpla și asta”.

Președintele Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a declarat miercuri că sesizarea privind validarea de către Parlament a noului Guvern reprezintă o situație absolut nouă.

„Am primit aseară prin fax, încă nu am văzut-o, astăzi o s-o vedem şi o să putem spune mai multe. Până nu văd ce-i acolo, ce cer ei, e o situaţie nouă, vom vedea. Astfel de situaţii nu au mai fost, nu am mai avut. Sigur că am să vă spun imediat ce stabilim un termen, să veniţi să ne aşteptaţi”, a declarat Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale.

Şi judecătorul Zoltan Puşkaş a declarat că niciodată Curtea Constituţională nu a mai avut de-a face cu o asemenea situaţie delicată.

„Orice problemă care se referă la probleme politice este o problemă delicată pentru Curtea Constituţională. Nu ştiu care este tema sesizării, care este conţinutul ei, însa în legătură cu programul de guvernare niciodată nu am mai avut o sesizare”, a declarat judecătorul Zoltan Puscas.

Curtea Constituţională nu s-a mai confruntat cu o situaţie de genul celei apărute în prezent în cazul validării noului Guvern, aceasta fiind o problemă delicată, dar care trebuie rezolvată rapid, a declarat, miercuri dimineaţa, judecătorul CC Petre Lăzăroiu.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a precizat că parlamentarii PDL şi cei ai PMP au atacat la Curtea Constituţională Hotărârea Parlamentului privind noua componenţă a Guvernului.

În sesizarea depusă la CCR se precizează că „prin Hotărârea privind modificarea structurii şi componenţei Guvernului României a Plenului celor două Camere ale Parlamentului din data de 4 martie 2014, Parlamentul a aprobat o remaniere a Guvernului, şi numai remanierea acestuia, la propunerea prim-ministrului. (…) În acest scop, U.S.D. a încheiat pe data de 3 martie 2014 un Acord guvernamental şi un altul politic cu U.D.M.R., în care au fost prevăzute o serie de obiective de atins în perioada de până la alegerile din 2016, care completează implicit Programul de guvernare pe perioada 2013 – 2016 aprobat în 21 decembrie 2012, dată pe care a fost acordat votul de încredere Guvernului Ponta II. O asemenea hotărâre, adoptată în condiţiile de mai sus, este neconstituţională”.

„Din momentul acordării votului de încredere, programul aprobat şi lista Guvernului devin obligatorii pentru Guvern, fără să mai poată fi modificate şi/sau completate în nici un mod până la data la care un alt Guvern va fi învestit din nou în aceleaşi condiţii ale art.103 din Constituţie. Ca urmare, conform prevederilor art.102 alin.(1) din Constituţie, Guvernul care a obţinut votul de încredere, potrivit Programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. În alte cuvinte, Programul de guvernare aprobat de Parlament devine obligatoriu aşa cum a fost aprobat, în timp ce, numai lista Guvernului poate fi modificată sau completată prin intermediul instituţiei remanierii guvernamentale şi în condiţiile prevăzute de art.85 din Constituţie, la propunerea prim-ministrului, cu aprobarea Parlamentului şi apoi ca urmare a numirii prin decret a noilor membri ai Guvernului de către Preşedintele României.

O asemenea procedură constituţională este prevăzută numai în cazul în care pe parcursul guvernării sunt schimbate structura Guvernului sau compoziţia sa politică. Ca urmare, pe baza Programului de guvernare aprobat de Parlament, Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării, fără să mai poată să-l modifice sau să-l completeze în vreun mod. În alte cuvinte, prim-ministrul poate să solicite remanierea guvernamentală, dar nu poate să modifice, să completeze Programul de guvernare, în afara condiţiilor prevăzute de Constituţie”, se arată în sesizarea depusă de parlamentarii PDL şi PMP la CCR.

Parlamentarii PDL şi PMP consideraă că „prin Acordul încheiat între U.S.D. şi U.D.M.R. a fost completat implicit şi Programul de guvernare, cu toate că acesta nu putea fi modificat sau completat după ce a fost aprobat de Parlament, decât în condiţiile art.103, art.110 şi ale art.114 coroborate cu cele din art.85 alin.(3) din Constituţie”. (…) Prin Acordul guvernamental şi prin cel politic au fost modificate sau completate 9 articole şi alineate din Programul de guvernare 2013 – 2016 aprobat de cele două Camere ale Parlamentului, pe data de 21 decembrie 2012. Astfel, la art.2 lit.b), liniuţa a 2 – a din Acordul politic, se schimbă sensul prevederii din Programul de guvernare, în sensul că se doreşte reorganizarea administrativ-teritorială ţinându-se cont de tradiţiile, cultura şi istoria diferitelor zone ale ţării, adică se părăseşte crearea unor regiuni administrativ-teritoriale doar pe criterii de tradiţie şi cultură. Se invocă „istoria”, care a stat la baza unor organizări teritoriale favorabile minorităţii maghiare din România, poporul român fiind discriminat sute de ani, fiind considerat tolerat şi încălcându-se astfel şi prevederile art.16 alin.(1) din Constituţie”.