Curtea de Apel București a suspendat hotârărea care stabilea că șoferii care nu își plătesc amenzile pierd dreptul de a conduce. Potrivit HG, fiecare 50 de lei neachitați aduceau o zi de suspendare. Decizia nu însemană anularea definitivă a măsurii, ci oprirea aplicării acesteia deocamdată. Guvernul a anunțat că va face recurs.
Hotărârea stabiliea procedura prin care autoritățile locale, Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Interne urmau să facă schimb de informații pentru suspendarea și redobândirea dreptului de a conduce.
După ce o amendă rutieră rămâne definitivă, organul fiscal local trebuia să o înregistreze și să îi trimită șoferului, în cel mult 30 de zile, o somație de plată. Documentul urma să cuprindă suma datorată, termenul de 90 de zile pentru achitare și perioada în care permisul putea fi suspendat dacă amenda nu era achitată.
În cazul în care suma nu era plătită integral în cele 90 de zile, durata suspendării se calcula în funcție de restanță: o zi fără drept de a conduce pentru fiecare 50 de lei neachitați. Fracțiunile de zi nu erau luate în calucl, iar suspendarea urma să înceapă la ora 00:00 a celei de-a treia zile lucrătoare de la expirarea termenului de plată.
Normele prevedeau și o garanție pentru șoferii care contestau procesul-verbal. Termenul de 90 de zile era oprit pe durata procesului, iar dreptul de a conduce nu putea fi suspendat înainte ca instanța să dea o hotărâre definitivă.
Schimbul de date urma să fie făcut automat prin sistemul PatrimVen. Autoritățile fiscale locale trebuiau să transmită informațiile despre amenzile neachitat, iar acestea ajungeau apoi în sistemul naționalde evidență a permiselor și vehiculelor al MAI.
Citește și: Mașină vandalizată de urs pe Transfăgărășan. Scene șocante surprinse de un turist
Curtea de Apel București a suspenfat HG nr. 530 din 9 iulie 2026, care conținea normele necesare aplicării măsurii. Fără acestea, mecanismul prin care neplata amenzii ducea la suspendarea dreptului de a conduce nu poate fi pus în practică în forma stabilită de Executiv.
Potrivit Guvernului, PSD a depus plângerile prealabile pe 27 iulie, iar două zile mai târziu a atacat în instanță 11 dintre cele 12 hotărâri vizate și a cerut suspendarea lor. Curtea de Apel s-a pronunțat luni asupra a cinci dintre acestea.