Curtea de Apel București (CAB) este așteptată, vineri, 30 ianuarie, să ia o decizie în privința cererilor ce au fost depuse la finalul lui 2025 de avocata Silvia Uscov privind suspendarea actelor prin care judecătorii Mihai Busuioc și Dacian Dragoș au fost numiți la Curtea Constituțională a României.
La sfârșitul lui 2025, avocata Silvia Uscov a făcut o cerere la Curtea de Apel București privind suspendarea executării decretului prezidențial de numire a lui Dacian Dragoș în funcția de judecător CCR și a hotărârii Senatului de numire a lui Mihai Busuioc la aceeași instituție.
Până acum, Curtea de Apel București a amânat de două ori până acum pronunțarea în acest caz. În dosar a fost înregistrată și o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Crețeanu, făcută de avocații Administrației Prezidențiale, însă care a fost respinsă ca neîntemeiată. Soluția referitoare la recuzare poate fi atacată cu recurs, care va fi judecat o dată cu fondul cauzei.
În urmă cu aproape trei săptămâni, avocata AUR Silvia Uscov a deschis noi acțiuni la Curtea de Apel București împotriva judecătorilor Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, solicitând de această dată şi anularea actelor administrative de numire a celor doi CCR, nu doar suspendarea lor.
În cazul lui Dacian Dragoș a fost stabilit termenul de 10 februarie, în timp ce în cazul lui Busuioc nu a fost fixat încă niciun termen.
Silvia Uscov susține că cei doi judecători nu îndeplinesc condițiile de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învăţământul superior.
Profesorul universitar Tudorel Toader, fost judecător constituţional, declara că, în opinia sa, ambele cereri de suspendare vor fi respinse, una ca inadmisibilă, cea a lui Mihai Busuioc, şi cealaltă ca neîntemeiată.
„Eu cred că atât sesizarea referitoare la Dacian Dragoş, cât şi cea referitoare la Mihai Busuioc vor fi respinse. Una ca inadmisibilă, privindu-l pe Busuioc, cealaltă ca neîntemeiată”, a declarat Tudorel Toader pentru News.ro.
Potrivit lui Tudorel Toader, numirea lui Mihai Busuioc de către Senat nu poate fi contestată, astfel că va fi declarată inadmisibilă.
„În 2010, a fost adoptată Legea 177. Prin legea aceea, hotărârile Parlamentului puteau fi supuse controlului de constituţionalitate, dar nu de legalitate. Şi nu orice hotărâre, ci doar cele cu caracter normativ. Cele cu caracter individual nu pot fi contestate la CCR. De aceea spuneam că sesizarea care vizează hotărârea Senatului privindu-l pe Mihai Busuioc este inadmisibilă”, a precizat Tudorel Toader.
Dacian Dragoș, în schimb, a fost apărat chiar de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, care preciza, într-un comunicat de presă, că acesta este angajatul instituției de învățământ superior din anul 2002, ocupând, pe rând, funcţiile didactice de asistent, lector, conferenţiar şi profesor universitar.
„UBB îşi exprimă ferm dezaprobarea faţă de lansarea în spaţiul public a unor susţineri vădit neîntemeiate, menite doar să fragilizeze statutul şi autoritatea unei entităţi fundamentale a statului de drept – Curtea Constituţională –, demers care nu serveşte consolidării democraţiei şi care nu trebuie promovat”, menţiona instituţia.
Întrebat dacă are un alt plan în cazul în care instanța ia decizia de a-l suspenda pe Dacian Dragoș, președintele Nicușor Dan a declarat că CCR nu va rămâne doi ani fără judecător, astfel că va face o nouă numire.
„În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esenţă, critica este că domnul Dragoş nu are acei 18 ani suficienţi în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. (…)
Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiţi că o să lăsăm Curtea Constituţională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet şi se va pronuţa pe legea pensiilor magistraţilor”, mai spunea Nicuşor Dan.
Dacian Cosmin Dragoş face parte din tabăra de la CCR care susţine proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, tabără care are însă o majoritate fragilă de 5 la 4.
El a fost timp de 3 ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale.