Curtea de Apel: Dan Voiculescu a fost colaborator al Securităţii

Curtea de Apel Bucureşti a hotărât că decizia CNSAS este corectă, Dan Voiculescu a colaborat cu Securitatea sub numele de cod „Felix”. Hotărârea Curţii nu este definitivă, putând fi contestată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pe 7 august 2006, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii  a decis că Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate, numele conspirativ fiind „Felix”. Voculescu a contestat această soluţie la Curtea de Apel Bucureşti.

În 5 februarie 2010, tot Curtea de Apel Bucureşti a constatat că Dan Voiculescu a avut calitatea de colaborator al fostei Securităţi, iar acesta a contestat decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). La 10 martie 2011, instanţa supremă a decis irevocabil că Voiculescu a colaborat cu Securitatea, sub numele conspirativ „Felix”, iar ulterior, în 23 iunie 2011, un alt complet al aceleiaşi instanţe a respins ca nefondată contestaţia în anulare făcută de Voiculescu.

Potrivit deciziei CNSAS, omul de afaceri ar fi fost recrutat ca informator în februarie 1970 cu numele conspirativ Mircea, când a „relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini (cu prilejul campionatelor de box din 1969), despre schimbările de valută, etc.” şi apoi în Republica Socialistă Cehoslovacă, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă.

Alte articole

Radu Marinescu, ministrul Justiției, după conferința extraordinară de presă a Curții de Apel București: „Este un lucru bun că magistrații vorbesc. Adevărul în justiție se stabilește pe bază de probe”

Judecătorul Laurențiu Beșu, care apare în filmul realizat de Recorder, a confirmat dezvăluirea șefei Curții de Apel potrivit căreia ar fi fost ofițer de informații: „Depun anual declarații în care arăt că, în perioada 2006-2011, am lucrat în servicii”

Acelaşi document arată că Dan Voiculescu ar fi supravegheat şi ar fi dat informaţii despre mai mulţi cetăţeni străini, sportivi, rude sau parteneri de afaceri, iar în anul 1973 ar fi fost recrutat în reţeaua Directiva a III-a sub numele Felix. 

Dan Voiculescu a fost, în perioada 1970-1982, şeful Departamentului Comerţ Exterior – Vitrocim, iar între 1982 şi 1992, general manager al Biroului Bucureşti şi coordonator al proiectelor Internationale – Crescent Commercial& Maritime Ltd. Cyprus.

De altfel, Paraschiva Silaghi, Dan Voiculescu, verişoara lui Dan Voiculescu, îl acuză pe acesta că şi-a turnat propria familie şi îi cere acestuia daune morale de 21.000.000 de euro pentru că i-a afectat imaginea. Nici Dan Voiculescu nu s-a lăsat mai prejos şi a deschis şi el un proces civil contra lui Silaghi.

Verişoara lui Dan Voiculescu şi soţul acesteia au povestit pentru România TV cum au fost trădaţi de senator. „Domnul Dan Voiculescu şi-a cerut cariera de turnător, cu familia. Când am făcut odată curat, am găsit 100 de coroane suedeze. A doua zi a venit Securitatea şi mi-a arestat părinţii pentru că deţineau valută. Părinţii au ramas în puşcărie o perioadă, mama a ieşit pentru că a făcut primul infarct, iar tata a mai rămas. Foarte înfuriaţi de ceea ce li s-a intamplat, au cerut în continuu să plece. Au cerut plecarea definitivă din ţară”, a declarat Paraschiva Silaghi.

Curtea de Apel Bucureşti a notat, în motivarea deciziei din 2010, că Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate în scopul „rezolvării unor sarcini de contraspionaj”, însă era privit cu suspiciune de comunişti, pentru că avea un trai peste nivelul obişnuit, având o casă cu încălzire şi piscină.

Judecătorul arăta că CNSAS a apreciat corect că Voiculescu a făcut poliţie politică, fapt care reiese şi din documentele depuse la dosar.