Curtea de Conturi: Fiecare român avea de plătit 3.650 de euro în 2015 în contul datoriei publice

Datoria publică a României a crescut în 2015 cu 6,82% faţă de 2014 şi cu 18,22% comparativ cu 2013, ajungând la 315.833 milioane de lei. Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă, PIB-ul României a înregistrat o evoluţie pozitivă, atingând la sfârşitul anului 2015 valoarea de 712.832 milioane de lei, în creştere cu 11,80% faţă de nivelul înregistrat în anul 2013 şi cu 6,93% faţă de cel înregistrat în anul 2014.

“Indicatorul datoriei publice raportat la produsul intern brut al ţării noastre, având un nivel de 38,4%, calculat după metodologia SEC 2010, situează România, în anul 2015, între primele cinci state membre cu cea mai scăzută datorie publică în PIB”, se arată în Raportul de audit financiar al contului general annual al datoriei publice pe anul 2015 la Ministerul Finanţelor Publice al Curţii de Conturi .

Creşterea datoriei publice cu 6,82% în anul 2015 faţă de anul 2014 a fost determinată în principal de datoria angajată pentru acoperirea necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar, refinanţarea datoriei publice guvernamentale şi consolidarea rezervei financiare în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului.

La sfârşitul lui 2015, deficitul bugetului de stat a fost finanţat în cea mai mare parte (99,84%) din surse interne, respectiv din împrumuturi de stat de pe piaţa internă (23,13) şi din împrumuturi temporare din contul curent general al Trezoreriei Statului (76,71%), scrie Mediafax.

Alte articole

Eugen Orlando Teodorovici, în cărți pentru funcția de consilier la Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a tăiat sporurile anticorupţie. Cine sunt cei 14.000 de angajați care încasau 12,5% în plus la leafă

Comparativ cu anul 2014, în totalul surselor de finanţare a deficitului bugetar a scăzut ponderea împrumuturilor de stat de pe piaţa internă şi externă şi a crescut cea a împrumuturilor temporare din contul curent general al Trezoreriei Statului. De remarcat este faptul că, în anul 2015, veniturile din privatizare nu au mai fost utilizate pentru finanţarea deficitului bugetului de stat.

Echipa Curţii de Conturi a constat câteva abateri, cum ar fi majorarea nejustificată cu circa 44,26 milioane de euro a bugetului proiectului de reconstrucţie a drumurilor afectate de inundaţii, finanţat din împrumutul BEI II, faptul că Ministerul Finanţelor nu a corelat fondurile alocate de la buget pentru realizarea proiectelor de investiţii, cu tragerile din împrumuturile contractate etc.

În concluzie, Curtea de Conturi arată că este necesar ca politica economică a României să fie concentrată în scopul creşterii produsului intern brut – PIB, atât prin dezvoltarea sectorului industrial şi sectorului agricol, cât şi prin continuarea investiţiilor în domeniul construcţiilor şi al serviciilor.