"Curtea de la Luxemburg ar urma să dea o soluţie pentru toţi cetăţenii UE care au credite în franci elveţieni. Aştept cu optimism soluţia, dar nu vreau să hrănesc alte iluzii. Cert este că această instanţă este una predictibilă şi nu una completamente impredictibilă, aşa cum este Curtea Constituţională a României (CCR) sau Curtea de Casaţie, care de pe o zi pe alta îşi schimbă opinia. Dacă CJUE va respinge solicitările noastre, atunci motivaţia va fi una solidă şi convingătoare. Pentru că motivaţia CCR de acum câteva zile este complet paralelă cu drumul. Principiul bicameralismului, care în opinia mea este o invenţie, nici măcar nu a fost invocat de Cioloş. E ca şi când ai scoate un argument din burtă", a declarat avocatul Gheorghe Piperea, care îi reprezintă pe clienţii băncii, potrivit Mediafax.

Avocatul General, Niels Wals a spus că va depune concluziile scrise finale pe 27 aprilie, decizia CJUE fiind aşteptată la sfârşitul lunii iunie. Marţi, CCR a decis că Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric este neconstituţională.

Piperea spune că, joi, atât Agentul Guvernamental, cât şi reprezentantul Comisiei Europene au fost de acord cu interpretarea favorabilă consumatorilor, aducând chiar argumente suplimentare foarte serioase şi lămuritoare pentru Curte.

"Dacă soluţia ne va fi fost favorabilă, atunci: există dezechilibru semnificativ în raporturile dintre bancă şi debitorul din creditele în franci elveţieni, chiar şi în cazul în care faptul hiper-valorizării a intervenit după o scurtă perioadă de relativă stabilitate, dacă banca nu a informat şi avertizat debitorul asupra riscurilor hiper-valorizării francului, atunci clauza nu are caracter clar şi inteligibil, putând fi analizată sub aspectul caracterului abuziv şi clauza de schimb valutar este o clauză accesorie obiectului principal al contractului, nefăcând parte din preţul sau remuneraţia cotractului. Iar, dacă o clauză este declarată abuzivă de instanţa naţională, ea este eliminată din contract şi lasată fără efect, cu consecinţa îngheţării cursului la nivelul celui din data semnării contractului", spune Piperea.

Avocatul susţine că s-a mai discutat şi despre faptul că băncile, deşi aveau această posibilitate, nu au introdus în contract clauze de protecţie a consumatorilor contra acestui risc, aşa cum recomandă Directiva 2014/17, adică mecanisme de conversie în moneda în care debitorul îşi realizează veniturile imediat ce cursul este depăşit cu 20% faţă de nivelul iniţial.

"Am evocat speţa Costache versus Volksbank, arătând că în acel contract a existat un asemenea mecanism, ce i-a permis instanţei de la Galaţi să îngheţe cursul, dar şi că acest gen de contracte au fost rare şi au circulat doar temporar, în anul 2007. Am enunţat şi Recomandarea CERS (Comitetul European pentru Rism Sistemic) din 2011 şi Regulamentul 17/2012 al BNR care, ambele, obligau băncile cu credite în valută acordate debitorilor care nu îşi obţin veniturile în acea valută, să îi avertizeze asupra riscului şi să îi invite la o conversie pentru a reduce riscul de neplată. Acei debitori, deşi nu erau acoperiţi faţă de riscul valutar, au fost în mod iresponsabil creditaţi de bănci. Şi, cu toate acestea, băncile nu au emis aceste avertismente şi nu au făcut conversii decât în 2015, după explozia cursului francului, când era mult, mult prea târziu. Culmea este ca s-a discutat chiar şi despre Legea dării în plată, avocaţii băncii susţinând că aceasta este o metodă bună de asigurare contra riscului valutar în lipsa unui mecanism contractual propice sau a unei negocieri efective. Şi mai interesant este că judecătorii de la CJUE şi Avocatul General cunosc şi ultimele decizii ale CCR în domeniul impreviziunii în contractele de credit", spune Gheorghe Piperea.

CJUE s-a pronunţat anterior, în 2014, în cauza Kasler versus OTP Bank, trimisă de Curtea Supremă din Ungaria, privind caracterul abuziv al unei clauze contractuale referitoare la cursul de schimb aplicabil ratelor unui împrumut contractat în monedă străină (credit în franci elveţieni). Curtea de la Luxemburg a stabilit că băncile trebuie să arate în mod transparent, în contracte, cum funcţionează mecanismul cursului de schimb şi consecinţele asupra consumatorului, iar instanţele naţionale pot să completeze clauzele abuzive cu norme legislative interne, dacă contractul nu mai poate continua altfel şi ar fi în defavoarea consumatorilor.

"Cauza se referea la o situaţie concretă din Ungaria şi nu rezolva concret problema din România, motiv pentru care bancherii au exploatat aceste omisiuni ale întrebărilor puse de instanţa din Ungaria. Acum, cu întrebările noastre, s-a mers până la capăt", susţine Piperea.

Dosarul Andriciuc şi alţii contra Băncii Româneşti a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Oradea pe 30 septembrie 2015. Anul trecut, la începutul lunii martie, instanţa superioară a adresat CJUE întrebări preliminare în acest caz.

Citeşte şi BUGET 2017: Guvernul Grindeanu taie din contribuţia României la bugetul Uniunii Europene