CUTREMUR cu magnitudine peste 3 în Vrancea. Ce spune Mărmureanu despre marele cutremur şi HARTA RISCULUI SEISMIC

Un cutremur cu magnitudinea 3,2 pe scara Richter s-a produs joi dimineaţa, la ora locală 4:33, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la adâncimea de 113 de kilometri, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

În octombrie, în România au avut loc nouă cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,3 şi 3,6 pe scara Richter.

În acest an, cel mai semnificativ cutremur din România a avut magnitudinea de 4,5 pe scara Richter şi s-a produs în judeţul Buzău.

Gheorghe Mărmureanu a vorbit despre marele cutremur! Pe baza de date statistice, seismologul Gheorghe Mărmureanu susţine că nu ne putem aştepta la un cutremur mare în România până în 2040.

Alte articole

Cutremur cu magnitudinea 5.4, s-a simţit în capitală

Alertă seismică, val de cutremure în România. Când anunţă Mărmureanu marele seism din Vrancea

„Discutăm de cutremur mare din 2040. Ce rost mai au aceste nimicuri? Am observat că există cutremure la 37 – 38 de ani, altele sunt la 65, altele la 100 de ani. Ciclul nou care a început în 1940, a fost acum 37, ar trebui să fie ori 64, că 38 a trecut, 64, 65. Viitorul mare cutremur va prinde sudul Moldovei, partea de răsărit a Munteniei, Dobrogea ceva către Kiev”, a spus Gheorghe Mărmureanu.

HARTA RISCULUI SEISMIC: Cele mai periculoase şi cele mai sigure oraşe din România, în caz de CUTREMUR

Potrivit istoricului seismografic din România, județele Timiș, Caraș Severin, Satu Mare și Constanța sunt cele mai sigure locuri, în cazul unui cutremur, precum și granița dintre județele Suceava și Maramureș, scrie media.imopedia.ro. Aproape la fel de sigure sunt zonele cuprinse între Oradea, Cluj, Deva și Bistrița și un alt punct izolat de siguranță este între județele Sibiu și Brașov, cuprinzând câte o parte din amândouă, ambele fiind județe cu un risc seismic mediu. De altfel, și alte județe din acest perimetru sunt cunoscute pentru cutremurele medii care se manifestă acolo, de exemplu Târgu Mureș, Piatra Neamț sau Suceava.

„Cele mai periculoase zone pentru locuitori, în caz de cutremur, sunt București, Ploiești, Buzău, Focșani sau Iași și toate zonele cuprinse între ele, urmate în topul intensității de Roman, Bacău, Pitești, Giurgiu și toate zonele din acest perimetru. În zonele cu risc intermediar se mai află și Cernavodă, Tulcea”, arată statistica întocmită de INFP.

Calitatea construcțiilor este o componentă importantă a riscului seismic

Dincolo de riscul dat de activitatea seismică, mai există și problema calității construcțiilor. În zonele marcate cu roșu pe harta cutremurelor, categorie în care intră și Capitala, există și multe clădiri prea vechi pentru a rezista mișcărilor seismice, din păcate, multe dintre acestea adăpostesc sedii comerciale sau instituții ale statului, ceea ce poate conduce la un număr mai mare de victime, în cazul unui cutremur.

„În România, nu au existat coduri solide de proiectare antiseismică mai devreme de 1963. Acestea s-au înăsprit prima oară după cutremurul din 1977 și a doua oară, după cele trei cutremure mari din vara anului 1990. Azi, exigențele sunt și mai mari. Dar dincolo de ce există pe hârtie, nimeni nu poate ști cum ți cât s-a respectat din aceste coduri”, explică pentru IMOPEDIA.ro Mihaela Mardare, inginer structurist.

Cele mai multe construcții ridicate după revoluție ar trebui să reziste, în cazul unui cutremur

Cu toate acestea, construcțiile ridicate după revoluție ar trebui să reziste măcar într-un procent mare, în cazul unui cutremur, se așteaptă specialiștii. Singura metodă pentru a afla cu certitudine cât de bine sunt construite aceste blocuri noi ar fi expertizarea tehnică, numai că o asemenea procedură este anevoioasă și scumpă, iar autoritățile nu reușesc să se mobilizeze nici măcar pentru a rezolva problema evaluaării măcar în cazul blocurilor cu înalt risc seismic.

„Tot ce s-a construit între 1990 și 2007, aproximativ 400.000 de clădiri, au date de construcții ambigue. Informațiile despre rezistența lor par să fie doar la echipele de construcție, nu și în documentele oficiale. Dar dacă s-au respectat măcar norme de bun simț, dacă nu întocmai normele de rezistență seismică, atunci locuitorii lor ar trebui să fie în siguranță, în cazul unui cutremur”, explică inginerul structurist.

După seism însă, evaluarea structurilor va fi absolut necesară, pentru a putea afla unde este nevoie de lucrări de consolidare. Un seism de o mare amploare poate sensibiliza clădirile în așa fel încât să nu mai poată rezista nici la cele mai mici șocuri ulterioare.