Cutremur cu magnitudine 4.1 în Gorj. Update: Replică de aproape 3

UPDATE: Cutremurul a fost urmat de o replică de 2,8 grade, la ora 08:59, la adâncimea de 15 km.

Un nou cutremur important in Gorj. În ziua de 19.06.2023, 08:26:02 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur mediu cu magnitudinea ML 4.1, la adâncimea de 15 km.

Cutremurul s-a produs la 18km NV de Targu Jiu, 68km NE de Drobeta-Turnu Severin, 68km S de Hunedoara, 82km S de Deva, 96km E de Resita, 99km V de Ramnicu Valcea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cutremur cu magnitudine 6.4 în California

Alte articole

Cutremur în zona Banat. Ce magnitudine a avut seismul

Bilanțul seismelor devastatoare din Venezuela depășește 1.900 de morți! Misiune de salvare aproape incredibilă: un copil de trei ani, găsit viu după șase zile

Un cutremur cu magnitudne 4,1 s-a produs sâmbătă în zona Vrancea. ”În ziua de 17.06.2023, 13:13:04 (ora României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur mediu cu magnitudinea ML 4.1, la adâncimea de 140 km”, anunţă Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului,

Cutremurul s-a produs la 57km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 59km vest de Focşani, 60km nord-vest de Buzau, 64km este de Brasov, 80km nord-est de Ploiesti.

Cutremur puternic lângă România. Ce magnitudine a avut şi în ce oraşe a fost resimţit

INFP: 2.150 de cutremure, 36 cu magnitudine mai mare de 3, înregistrate în Gorj din 13 februarie / Un cutremur cu anumită magnitudine poate fi echivalent cu explozia subterană a unei anumite cantităţi de trinitrotoluen sau a unei bombe nucleare

INFP anunţă, marţi, că, din 13 februarie şi până în prezent, s-au înregistrat în judeţul Gorjn pste 2.100 de cutremure, 36 dintre acestea având o magnitudine mai mare de 3.

”Regiunea Nord Vest Târgu Jiu, jud. Gorj, a fost cunoscută, până de curând, ca fiind o zonă seismică care produce, de regulă, cutremure de suprafaţă mici şi moderate.  Începând cu 13 februarie 2023, odată cu producerea cutremurului de 5.2 ML, această zonă a devenit epicentrul cercetătorilor, în ceea ce priveşte reevaluarea hazardului şi a riscului seismic în regiunea Olteniei şi a Carpaţilor Meridionali”, a transmis, marţi, INFP:

Sursa citată a precizat că au fost înregistrate 2,150 de cutremure, din 13 februarie până în prezent, 36 dintre acestea având o magnitudine mai mare de 3.

”Sistemul de tip dublet seismic, înregistrat în zilele de 13 şi 14 februarie, reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când există monitorizare seismică în această regiune. Cele trei cutremure cu magnitudini de 4.9 ML, respectiv 5.2 şi 5.7 ML au fost resimţite cu intensităţile V-VI pe scara Mercalli în zona epicentrală şi au produs avarii minore şi moderate”, a mai transmis sursa citată.

Potrivit specialiştilor, energia eliberată de cutremure este convertită în unde seismice ce se propagă la suprafaţa Pământului, iar cantitatea de energie eliberată este proporţională cu magnitudinea lor.
”O creştere cu o unitate a magnitudinii înseamnă o creştere de 30 de ori a energiei eliberate. Un cutremur cu anumită magnitudine poate fi echivalent cu explozia subterană a unei anumite cantităţi de trinitrotoluen (TNT) sau a unei bombe nucleare. Energia unui cutremur se poate calcula folosind megatone de TNT ca unitate de energie. Bomba atomică de la Hiroshima a eliberat o cantitate de energie similară unui cutremur de magnitudine Mw=6”, au mai precizat specialiştii.

Potrivit acestora, aceste cutremure sunt de natură tectonică, seismicitatea din această zonă datorându-se tensiunilor acumulate la contactul dintre Platforma Moesică  Soluţiile planelor de falie sugerează că aceste şocuri sunt de tip faliere normală şi sunt produse de falii orientate NE-SV.

”Sectorul sudic al Carpaţilor Meridionali constă din mai multe blocuri tectonice mai mici, comparativ cu cel nordic, la nivelul crustei fiind mai multe sisteme de falii cu orientarea determinată de lanţul muntos. Conform studiilor, cutremurele moderate din anii 1912 şi 1963 au avut loc în Bazinul Haţegului, în intersecţia faliilor FSC-SHB-ZFR-Fcio”, a mai transmis INFP.

Instituţia explică faptul că numărul mare de replici înregistrate după cutremurele moderate din Gorj se datorează dezvoltării Reţelei Seismice Naţionale, care a permis o înregistrare şi o detectare mai precisă a cutremurelor şi microcutremurelor.

”Cu siguranţă că şi cutremurele moderate din trecut au fost urmate de multiple replici, dar acestea nu au fost înregistrate anterior din cauza absenţei instrumentelor de măsură şi a nivelului de înţelegere a fenomenului seismic”, se mai arată în comunicat.