Cutremur cu magnitudine 5.7 în Oltenia, au căzut rafturi şi s-au zgâlţâit clădirile. Seismul s-a resimţit şi în Capitală

CUTREMUR după cutremur în Oltenia. Un cutremur cu magnitudinea 5.7 s-a produs marți, 14 februarie, la ora 15:16:52 (ora României),  în OLTENIA, GORJ, la adâncimea de 6.3 km.

Cutremurul s-a produs la 102km NV de Craiova, 109km SV de Sibiu, 138km V de Pitesti, 166km SE de Timisoara, 185km SE de Arad, 186km S de Cluj-Napoca, 201km V de Brasov, 214km E de Belgrade, 219km E de Zemun, 222km NE de Nis.

Cutremurul cu magnitudinea 5.7 a fost urmat de două replici, una de 3.4 și alta de 3,5.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”În ziua de 14.02.2023, 15:26:11 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur slab cu magnitudinea ML 3.4, la adâncimea de 10 km.

Alte articole

Cutremur cu magnitudine 5.8 pe insula Creta. Alte seisme majore au creat panică în Grecia

Cutremur în România. Ce magnitudine a avut seismul din Vrancea

Cutremurul s-a produs la 100km NV de Craiova, 110km SV de Sibiu, 138km V de Pitesti, 167km SE de Timisoara, 187km SE de Arad, 189km S de Cluj-Napoca, 202km V de Brasov, 214km E de Belgrade, 218km E de Zemun, 220km NE de Nis”, a transmis INFP.

”În ziua de 14.02.2023, 15:29:53 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur slab cu magnitudinea ML 3.5, la adâncimea de 5 km.

Cutremurul s-a produs la 101km SV de Sibiu, 103km NV de Craiova, 133km V de Pitesti, 169km E de Timisoara, 181km S de Cluj-Napoca, 187km SE de Arad, 194km V de Brasov, 221km V de Ploiesti, 221km E de Belgrade, 225km E de Zemun”, potrivit INFP.

Salvări miraculoase în Turcia la mai bine de o săptămână de la cutremur. Bilanțul morților a depășit 37.000

Un cutremur cu magnitudinea de 5,2 s-a înregistrat tot în Oltenia, luni după-amiază, la ora 16.58. O replică de 3.0 s-a produs după 20 de minute.

„În ziua de 13.02.2023, 16:58:06 (ora României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.2, la adâncimea de 15 km. Cutremurul s-a produs la 102km SV de Sibiu, 107km NV de Craiova, 137km V de Pitesti, 166km E de Timisoara, 179km S de Cluj-Napoca, 183km SE de Arad, 196km V de Brasov, 218km E de Belgrade, 222km E de Zemun, 224km V de Ploiesti”, transmite Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Citește și: Dezvăluiri cutremurătoare! Tatăl care şi-a ţinut fiica moartă de mână sub dărâmăturile provocate de cutremur face primele declaraţii: „Să pierzi un copil este un alt nivel de disperare”

Petiţie adresată ministrului Dezvoltării, pentru finanţarea de urgenţă a consolidării seismice a şcolilor şi spitalelor.

Asociaţia Declic a lansat o petiţie prin care solicită ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, asigurarea de urgenţă a fondurilor necesare pentru consolidarea tuturor clădirilor cu risc seismic în care funcţionează instituţii de învăţământ şi spitale. „E momentul ca autorităţile să ia măsuri serioase şi să finanţeze urgent consolidarea clădirilor cu risc seismic. Acest program trebuie făcut urgent. Am văzut bilanţul victimelor din Turcia şi Siria. Nu putem rămâne impasibili, aşteptând ca un nou cutremur ca cel din 1977 să lovească România”, susţin iniţiatorii petiţiei care a fost deja semnată de peste 25.000 de persoane.
„Noi, semnatarii şi semnatarele acestei petiţii, vă solicităm să asiguraţi finanţarea, în regim de urgenţă, pentru consolidarea tuturor clădirilor cu risc seismic în care funcţionează instituţii de învăţământ şi spitalele. În ţară, peste 600 de şcoli au risc seismic de grad I şi II. În Bucureşti, sunt peste 150 de şcoli, grădiniţe, licee şi facultăţi care s-ar putea dărâma în cazul unui cutremur, precum şi spitale ca Floreasca sau Maternitatea Bucur”, îi transmit ministrului Dezvoltării peste 25.500 de oameni care au semnat până în prezent petiţia lansată de asociaţia Declic.
Iniţiatorii şi semnatarii documentului argumentează că, în contextul în care Ministerul Dezvoltării dispune de fonduri din PNRR pentru finanţarea consolidării a sute de clădiri, aşa cum a declarat public  ministrul Cseke Attila, imobilele cu risc seismic în care funcţionează grădiniţe, şcoli, licee şi spitale ar trebuie să reprezinte priorităţi.

„Doar în Bucureşti sunt peste 150 de instituţii de învăţământ încadrate cu risc, în care învaţă zilnic mii de copii, conform celui mai recent raport al Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. Situaţia este la fel de alarmantă şi în alte oraşe din ţară. Ultimele date publice arătau că doar 6% din clădirile în care sunt şcoli au fost expertizate. Din acestea, 600 au risc seismic I şi II, adică se pot prăbuşi la un cutremur mare. Iar numărul clădirilor publice care vor cădea la cutremur este mult mai mare, pentru că multe dintre ele nu au fost expertizate”; mai argumentează iniţiatorii petiţiei.

Conform acestora, clădirile unora dintre cele mai mari spitale din Bucureşti sunt încadrate la risc ridicat de prăbuşire în cazul unui cutremur puternic, printre ele numărându-se Spitalul de Urgenţă Floreasca, Spitalul Bagdasar Arseni, Spitalul pentru copii Marie Curie, Maternitatea Bucur, Institutul Marius Nasta şi sediul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti Ilfov.

„Statisticile de la finalul anului 2022 arată că, în cazul unui seism puternic, peste 6.500 de oameni ar muri doar în Bucureşti, iar alţi 16.000 ar fi grav răniţi. Dacă aceste clădiri ar intra într-un program rapid salvate. În ultimii 30 de ani, în Bucureşti s-au consolidat doar 30 de clădiri [2]. Din ultima finanţare PNRR, Primăria Capitalei va primi bani pentru consolidarea a doar 6 imobile. E momentul ca autorităţile să ia măsuri serioase şi să finanţeze urgent consolidarea clădirilor cu risc seismic. Acest program trebuie făcut urgent. Am văzut bilanţul victimelor din Turcia şi Siria. Nu putem rămâne impasibili, aşteptând ca un nou cutremur ca cel din 1977 să lovească România”, mai susţin iniţiatorii petiţiei.
Unul dintre susţinătorii acestui demers este medicul pediatru Mihai Craiu,

„Dragi părinţi, vă rog să citiţi cu răbdare. Să vă gândiţi şi, dacă vi se pare relevant, să semnaţi. Eu lucrez de o viaţă într-un spital «fargil» arhitectonic şi am avut ocazia să trăiesc în gardă 2 cutremure de grad relativ mic. Conducerea noastră a făcut tot ce putea face, inclusiv expertizarea clădirii… Tare nu aş vrea ca un cutremur similar celui din Turcia şi Siria (sau cel din 1977) să vină peste noi. Ar putea fi vorba chiar despre copiii dumneavoastră!”, a scris medicul pe pagina de Facebook a iniţiativei Spitalul Virtual pentru Copii.