Un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit sâmbătă în apropierea coastei de est a regiunii Kamchatka din Rusia, a anunțat Institutul de Studii Geologice al Statelor Unite, anunţă INFP.
Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe (GFZ) a estimat inițial magnitudinea la 7,1, apoi la 7,2. Cutremurul a avut loc la o adâncime de 10 km, a precizat GFZ.
Institutul de Studii Geologice al Statelor Unite (USGS) a estimat adâncimea la 39,5 km.
Sistemul de avertizare din Pacific a anunțat că există riscul producerii unui tsunami, în urma undelor seismice.
În Japonia, la sud-vestul Peninsulei Kamceatka, nu a fost emisă nicio avertizare de tsunami, a relatat postul de radio NHK, citând Agenția Meteorologică Japoneză.
Când cutremurul cu magnitudinea de 8,8 a lovit estul Rusiei miercuri, la ora locală 11:25, a stârnit îngrijorare pentru toate populaţiile de pe coastele Pacificului. A fost unul dintre cele mai puternice cutremure înregistrate vreodată, însă cu toate acestea, lumea a răsuflat uşurată – nu a provocat tsunami-ul catastrofal de care se temeau mulţi, scrie BBC.
Cutremur cu magnitudine 4.1 la adâncime de doar 10 km. În ce oraşe s-a simţit puternic
Milioane de oameni au fost evacuaţi, amintindu-şi de tsunami-ul devastator din 26 decembrie 2004 din Oceanul Indian şi de cel din Japonia în 2011, ambele provocate de cutremure de aceeaşi magnitudine.
Tsunamiul de miercuri a fost însă mult mai puţin sever, chiar dacă a provocat unele pagube.
Peninsula Kamceatka este izolată, dar se află pe „Centura de Foc a Pacificului”, numită astfel datorită numărului mare de cutremure şi vulcani care sunt aici.
Straturile superioare ale Pământului sunt împărţite în secţiuni – plăci tectonice – care se mişcă unele faţă de altele. „Centura de Foc a Pacificului” este un arc format din aceste plăci care se întinde în jurul Oceanului Pacific. Potrivit British Geological Survey, 80% din cutremurele din lume au loc de-a lungul acestui arc.
O ZONĂ PREDISPUSĂ LA CUTREMURE MARI
În largul coastei peninsulei, placa Pacificului se deplasează spre nord-vest cu aproximativ 8 cm pe an – doar de două ori mai repede decât cresc unghiile, dar rapid pentru standardele tectonice. Acolo, ea intră în contact cu o altă placă mai mică, numită microplaca Ohoţk.
Placa Pacificului este oceanică, ceea ce înseamnă că are roci dense şi tinde să se scufunde sub microplaca mai puţin densă. Pe măsură ce placa Pacificului se scufundă spre centrul Pământului, se încălzeşte şi începe să se topească, dispărând efectiv. Dar acest proces nu este întotdeauna lin. Adesea, plăcile se pot bloca în timp ce se mişcă una peste alta, iar placa superioară este trasă în jos. Această frecare se poate acumula de-a lungul a mii de ani, dar tensiunea poate fi eliberată brusc în doar câteva minute. Fenomenul este cunoscut sub numele de cutremur megathrust.
„Când ne gândim la cutremure, ne imaginăm epicentrul ca un punct mic pe hartă. Cu toate acestea, în cazul cutremurelor de o asemenea amploare, falia se rupe pe o distanţă de sute de kilometri”, a explicat dr. Stephen Hicks, lector de seismologie la University College London. „Această deplasare şi suprafaţă vastă a faliilor generează cutremure de magnitudine atât de mare”, a adăugat el.
Cele mai mari cutremure înregistrate în istorie, inclusiv cele mai puternice – din Chile, Alaska şi Sumatra – au fost toate cutremure megathrust.
Iar peninsula Kamceatka este predispusă la cutremure mari. De fapt, un alt cutremur de magnitudine 9,0 a lovit în 1952 la mai puţin de 30 km de cutremurul de miercuri, potrivit US Geological Survey.
DE CE NU A FOST UN TSUNAMI DEVASTATOR?
Această mişcare bruscă poate deplasa apa de deasupra plăcilor, care poate apoi să se deplaseze către coastă sub formă de tsunami. În oceanul adânc, tsunamiul poate atinge viteze de peste 800 km/h, aproximativ la fel de repede ca un avion de pasageri. Aici, distanţa dintre valuri este foarte mare, iar valurile nu sunt foarte înalte – rareori depăşesc un metru. Dar, pe măsură ce tsunamiul intră în apele puţin adânci din apropierea ţărmului, viteza lui scade, adesea până la 32-48 km/h. Distanţa dintre valuri se scurtează, iar valurile cresc în înălţime, ceea ce poate crea efectiv un zid de apă în apropierea ţărmului.
Dar nu este deloc garantat că un cutremur foarte puternic va duce la un tsunami deosebit de înalt care să ajungă departe în interiorul continentului. Cutremurul de miercuri a provocat valuri de tsunami de 4 m în unele părţi din estul Rusiei, potrivit autorităţilor locale. Adică nici pe departe faţă de valurile de zeci de metri înălţime din 26 decembrie 2004 din Oceanul Indian şi din Japonia în 2011.
„Înălţimea valurilor tsunami este influenţată şi de configuraţia locală a fundului mării în apropierea coastei şi de (configuraţia) terenului în care ajunge”, explică prof. Lisa McNeill, profesor de tectonică la Universitatea din Southampton. „Aceşti factori, împreună cu densitatea populaţiei de pe coastă, influenţează gravitatea impactului”, a adăugat ea.
Rapoartele iniţiale ale Serviciului Geologic al Statelor Unite au indicat că seismul s-a produs la o adâncime destul de mică, la 20,7 km sub suprafaţa Pământului. Acest lucru poate duce la o deplasare mai mare a fundului oceanic şi, prin urmare, la un val tsunami mai mare, dar este greu de spus cu certitudine la scurt timp după eveniment. „O posibilitate este că modelele pentru tsunami au luat în calcul o estimare conservatoare a adâncimii cutremurului”, a declarat dr. Hicks pentru BBC News. „Potenţial, cutremurul s-ar putea să fi fost plasat cu încă 20 de kilometri mai adânc, ceea ce ar reduce considerabil amplitudinea valurilor tsunami”, adaugă expertul.
SISTEME DE AVERTIZARE TIMPURIE MAI BUNE
Un alt element important este dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie. Datorită frecvenţei ridicate a cutremurelor în regiunea Pacificului, multe ţări au centre de monitorizare a tsunamiurilor. Acestea transmit avertismente prin anunţuri publice pentru ca populaţia să se pună la adăpost.
Un astfel de sistem nu exista când a avut loc tsunamiul din 2004, a doua zi după Crăciun, multe persoane neavând timp să se evacueze. Peste 230.000 de persoane au murit atunci în 14 ţări din Oceanul Indian.
Sistemele de avertizare timpurie sunt importante din cauza capacităţii limitate a oamenilor de ştiinţă de a prezice momentul producerii unui cutremur.
Serviciul Geologic al Statelor Unite înregistrase un cutremur cu magnitudinea de 7,4 în aceeaşi regiune cu zece zile înainte. Acesta ar fi putut fi un pre-şoc – o eliberare timpurie de energie –, dar nu este un indicator al momentului exact al producerii unui cutremur viitor, a explicat prof. McNeill. „Deşi putem utiliza viteza de deplasare a plăcilor tectonice, GPS-ul pentru a măsura mişcările actuale şi momentul în care au avut loc cutremurele anterioare, putem folosi aceste informaţii doar pentru a face previziuni privind probabilitatea unui cutremur”, spune ea.
Serviciul Geofizic al Academiei Ruse de Ştiinţe (GS RAS) va continua să monitorizeze regiunea, deoarece se anticipează că replicile ar putea continua în luna următoare.
Un cutremur cu magnitudinea de moment de 5,6 a lovit joi sud-estul Afganistanului, potrivit USGS, fiind al treilea seism puternic care se produce în aceeaşi regiune începând de duminică, când unul dintre cele mai mortale cutremure din ultimii ani din această ţară a ucis peste 2.200 de persoane, relatează Reuters.
Naqibullah Rahimi, purtător de cuvânt al departamentului de sănătate din provincia Nangarhar, a declarat că epicentrul cutremurului a fost într-o zonă îndepărtată, Shiwa, lângă graniţa cu Pakistanul, iar rapoartele iniţiale indică pagube în Barkashkot, deşi detaliile sunt încă în curs de colectare.
Cutremurul, care s-a produs la o adâncime de numai 10 km, a urmat cutremurelor anterioare care au distrus sate din provinciile Kunar şi Nangarhar, au lăsat zeci de mii de oameni fără adăpost şi au rănit peste 3.600 de persoane.
Supravieţuitorii au rămas fără adăpost, în timp ce grupurile de ajutor umanitar avertizează că resursele sunt în scădere, Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte agenţii menţionând nevoia critică de alimente, medicamente şi adăposturi.
Joi, echipele de salvare au scos cadavre dintre ruinele caselor distruse de cutremurele din Afganistan, numărul deceselor confirmate depăşind 2.200, în timp ce supravieţuitorii fără adăpost se confruntă cu un viitor sumbru, agenţiile de ajutor umanitar globale avertizând că resursele sunt în scădere.
Operaţiunile de căutare au continuat în zonele montane din estul ţării afectate de cutremur, a declarat administraţia talibană, anunţând un nou bilanţ de 2.205 morţi şi cel puţin 3.640 de răniţi.
Primul cutremur, de magnitudine 6, unul dintre cele mai mortale din Afganistan din ultimii ani, a provocat pagube şi distrugeri pe scară largă în provinciile Kunar şi Nangarhar, duminică, când s-a produs tot la o adâncime mică, de 10 km.
Apoi, un al doilea cutremur cu magnitudinea de 5,5, a avut loc marţi, a generat panică şi a întrerupt eforturile de salvare, deoarece a provocat alunecări de teren şi a blocat drumurile către satele din zonele îndepărtate.
Autorităţile au declarat că peste 6.700 de case au fost distruse. Organizaţia Naţiunilor Unite a avertizat că numărul victimelor ar putea creşte, deoarece oamenii sunt încă prinşi sub dărâmături, iar timpul pentru supravieţuitori se scurge.
SITUAŢIE UMANITARĂ CRITICĂ
Nevoile umanitare sunt „enorme şi cresc rapid”, a declarat Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie. „Până la 84.000 de persoane sunt afectate direct şi indirect, mii fiind strămutate”, a adăugat organizaţia, citând cifre preliminare.
În unele dintre satele cele mai afectate din provincia Kunar, două din trei persoane au fost ucise sau rănite, în timp ce 98% din clădiri au fost distruse sau avariate de cutremur, potrivit unei evaluări efectuate de organizaţia caritabilă britanică Islamic Relief Worldwide.
Supravieţuitorii care îşi căutau disperat membrii familiei au săpat printre dărâmături, au transportat cadavre pe targi improvizate şi au săpat morminte cu târnăcoape în aşteptarea sosirii ajutorului.
Imaginile video arătau camioane, unele încărcate cu saci de făină, iar altele transportând bărbaţi cu lopeţi, care se îndreptau spre sate îndepărtate situate pe versanţi mai înalţi. Autorităţile au paraşutat, de asemenea, zeci de soldaţi din forţele speciale în locuri unde elicopterele nu puteau ateriza.
Afganistanul este predispus la cutremure mortale, în special în lanţul muntos Hindu Kush, unde se întâlnesc plăcile tectonice indiană şi eurasiatică.
Având case construite în mare parte din lut uscat, piatră şi lemn, unele familii au preferat să stea în aer liber decât să se întoarcă acasă, deoarece replicile continuau la intervale regulate. Casele oferă puţină protecţie împotriva cutremurelor, pe un teren instabil din cauza ploilor abundente din ultimele zile, a declarat Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare.
Resursele pentru operaţiunile de salvare şi ajutorare sunt limitate în această ţară din Asia de Sud cu 42 de milioane de locuitori, devastată de război, sărăcie şi reducerea ajutorului, unde condiţiile meteorologice severe reprezintă o provocare suplimentară.
Reducerile de fonduri pentru ajutorul extern ale preşedintelui american Donald Trump şi frustrarea donatorilor faţă de politicile restrictive ale talibanilor faţă de femei şi restricţiile impuse lucrătorilor umanitari au agravat izolarea Afganistanului.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a semnalat un deficit de finanţare de 3 milioane de dolari, afirmând că este esenţial să se menţină fluxul de medicamente, truse de prim ajutor şi produse de bază în contextul creşterii cererii.
Programul Alimentar Mondial al ONU dispune de fonduri şi stocuri pentru a sprijini supravieţuitorii doar pentru încă patru săptămâni, a declarat miercuri pentru Reuters şeful său pentru această ţară, John Aylieff.