Cutremur de magnitudinea 4.4 resimţit în centrul vechi al oraşului. Locuitori au ieşit în stradă, circulaţia suspendată pe două linii de metrou

Un cutremur de magnitudinea 4,4 a avut loc marţi, în zona Câmpiilor Flegree (Campi Flegrei), în apropiere de Napoli şi a fost resimţit în centrul istoric al acestei metropole portuare situate în sudul Italiei, însă nu s-a soldat cu răniţi sau pagube, relatează AFP.

Seismul a fost înregistrat la ora locală 12.07 (13.07, ora României), la o adâncime de trei kilometri, potrivit Institutului Naţional italian de Geofizică şi Vulcanologie (INGV).

El a fost resimţit în cartierele Pozzuoli şi Vomero, în centrul Napoli, unde locuitori au ieşit în stradă. Circulaţia a fost suspendată pe două linii de metrou, potrivit RaiNews. Acest seism a fost precedat şi urmat de cutremure de mai mică intensitate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

România, zguduită de cutremure în noaptea de duminică spre luni. Unul dintre seisme s-a resimțit și în București

Alte articole

Cutremur cu magnitudinea 5.6. Seismul s-a simţit în trei ţări

VIDEO Cutremur puternic în Japonia. Noi replici sunt așteptate în orele următoare

Un cutremur de magnitudinea 3,5 a avutr loc la un sfert de oră după seismul principal. Zona vulcanică a Câmpiilor Flegree, în care locuiesc aproximativ 500.000 de persoane, a fost afectată de mai multe cutremure în ultimii ani.

Ultimul episod important a avut loc la 13 martie, tot de magnitudinea 4,4, la fel ca în mai 2024. Vulcanul, care se întinde pe un perimetru de 15 pe 12 kilometri, prezintă o depresiune cu fundul plat lăsată de o erupţie.

Este vorba despre cea mai vastă calderă din Europa aflată în activitate, situată între comunele Napoli şi Pozzuoli, la malul mării. Un cutremur de magnitudinea 4,4 a avut loc marţi, în zona Câmpiilor Flegree (Campi Flegrei), în apropiere de Napoli şi a fost resimţit în centrul istoric al acestei metropole portuare situate în sudul Italiei, însă nu s-a soldat cu răniţi sau pagube, relatează AFP.

Seismul a fost înregistrat la ora locală 12.07 (13.07, ora României), la o adâncime de trei kilometri, potrivit Institutului Naţional italian de Geofizică şi Vulcanologie (INGV).

El a fost resimţit în cartierele Pozzuoli şi Vomero, în centrul Napoli, unde locuitori au ieşit în stradă. Circulaţia a fost suspendată pe două linii de metrou, potrivit RaiNews.

Acest seism a fost precedat şi urmat de cutremure de mai mică intensitate. Un cutremur de magnitudinea 3,5 a avutr loc la un sfert de oră după seismul principal.

Zona vulcanică a Câmpiilor Flegree, în care locuiesc aproximativ 500.000 de persoane, a fost afectată de mai multe cutremure în ultimii ani.

Ultimul episod important a avut loc la 13 martie, tot de magnitudinea 4,4, la fel ca în mai 2024. Vulcanul, care se întinde pe un perimetru de 15 pe 12 kilometri, prezintă o depresiune cu fundul plat lăsată de o erupţie.

Este vorba despre cea mai vastă calderă din Europa aflată în activitate, situată între comunele Napoli şi Pozzuoli, la malul mării. În această regiune, Câmpiile Flegree sunt ”eclipsate” de Vezuviu, care domină Golful Napoli, a cărui erupţie a ras de pe hartă Pompei în 79 e.n..

S-a zguduit pământul! Cutremur de 5,9 duminică, 11 mai. Unde s-a simțit cel mai tare

Câmpiile Flegree – a căror erupţie, în urmă cu 40.000 de ani, a afectat clima întregii planete – îi îngrijorează atât pe locuitorii din zonă, cât şi pe cercetători, după reapariţia activităţii, din cauza gazelor emise de către magmă, care presează asupra suprafeţei şi fisurează solul.

Un scenariu al unei catastrofe – o erupţie cu lavă, cenuşă şi pietre – este însă considerat improbabil în viitorul apropiat, potrivit cercetătorilor. În această regiune, Câmpiile Flegree sunt ”eclipsate” de Vezuviu, care domină Golful Napoli, a cărui erupţie a ras de pe hartă Pompei în 79 e.n..

Câmpiile Flegree – a căror erupţie, în urmă cu 40.000 de ani, a afectat clima întregii planete – îi îngrijorează atât pe locuitorii din zonă, cât şi pe cercetători, după reapariţia activităţii, din cauza gazelor emise de către magmă, care presează asupra suprafeţei şi fisurează solul.

Un scenariu al unei catastrofe – o erupţie cu lavă, cenuşă şi pietre – este însă considerat improbabil în viitorul apropiat, potrivit cercetătorilor.