CUTREMUR! FED creşte dobânda de referinţă în SUA pentru prima dată în 3 ani! Decizia Rezervei Federale care va aruncă în aer dobânzile la care se împrumută România! Riscăm toţi falimentul!

Banca centrală a Statelor Unite (Federal Reserve) a majorat, miercuri, dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până în intervalul 3,75%-4%, în încercarea de a combate inflația care continuă să fie peste ținta instituției.

Președintele Kevin Warsh sfidează astfel solicitările lui Donald Trump de reducere a costurilor de împrumut și încearcă să tempereze șocul inflaționist declanșat de războiul din Iran.

Federal Reserve a decis majorarea dobânzii în contextul în care inflația din Statele Unite continuă să fie ridicată, iar presiunile asupra prețurilor au fost alimentate inclusiv de creșterea costurilor energiei și de tarifele comerciale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Inflația americană se menține peste ținta de 2% urmărită de banca centrală, iar evoluția recentă a prețurilor a determinat piețele să-și majoreze semnificativ așteptările privind înăsprirea politicii monetare.

Alte articole

Tezaur septembrie 2026. Care sunt dobânzile și cum poți cumpăra titluri de stat

BNR a decis menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an

Citește și : Pensii pe model american în România. Cum vor funcționa Conturile de Economii și Investiții

Înaintea ședinței din septembrie, probabilitatea unei majorări cu 0,25 puncte procentuale era estimată la peste 90% pe piețele financiare.

Federal Reserve, banca centrală a Statelor Unite, stabilește dobânda de referință pentru economia americană. Prin această dobândă, Fed încearcă să influențeze cât de scump este să te împrumuți și cât de atractiv este să economisești.

Atunci când inflația este prea ridicată, banca centrală poate majora dobânzile. Astfel, creditele devin mai scumpe, consumul și investițiile pot încetini, iar presiunea asupra prețurilor se poate reduce.

În schimb, atunci când economia are nevoie de stimulare, băncile centrale pot reduce dobânzile pentru a încuraja creditarea și cheltuielile.

În cazul actual, Fed se află din nou în situația de a înăspri politica monetară după ce inflația a rămas peste obiectivul de 2% în SUA.

Președintele Fed, Kevin Warsh, a transmis în august, la simpozionul de la Jackson Hole, că banca centrală mai are de lucru pentru a readuce inflația sub control.

Deși decizia este luată în Statele Unite, efectele nu rămân peste Ocean și se răsfrâng asupra economiei europene, inclusiv asupra României.

Dolarul este principala monedă de rezervă a lumii, iar obligațiunile americane reprezintă unul dintre cele mai importante active pentru investitorii internaționali. Atunci când dobânzile din SUA cresc, investițiile în dolari și în active americane pot deveni mai atractive.

Acest lucru poate determina fluxuri de capital către Statele Unite și poate pune presiune asupra monedelor și piețelor financiare din alte țări.

Pentru România, efectele sunt importante mai ales că în țara noastră dobânzile interne și inflația sunt deja ridicate.

O majorare a dobânzii Fed nu înseamnă automat că Banca Națională a României va majora dobânda de politică monetară. Fed și BNR iau propriile decizii în funcție de situația economică din Statele Unite, respectiv România.

Totuși, dobânzile mai mari din SUA pot pune presiune asupra piețelor financiare internaționale, iar dacă apar presiuni asupra leului sau costurilor de finanțare ale României, spațiul BNR pentru reducerea dobânzilor poate deveni mai limitat.

Cu alte cuvinte, pentru românii care așteaptă scăderea dobânzilor la credite, o perioadă în care marile bănci centrale mențin sau majorează dobânzile poate însemna că ieftinirea creditării se produce mai lent.

Majorarea dobânzii de către Fed nu modifică direct IRCC și nu înseamnă că rata creditelor ipotecare crește automat a doua zi, însă dacă presiunile externe contribuie la menținerea dobânzilor românești la niveluri ridicate, ratele creditelor cu dobândă variabilă pot rămâne mari pentru o perioadă mai lungă.

Același lucru este valabil și pentru persoanele care vor să ia un credit nou, pentru că dacă băncile continuă să se finanțeze într-un mediu cu dobânzi ridicate, costul împrumuturilor poate rămâne mai mare.

Un alt mod prin care decizia Băncii centrale a Statelor Unite poate ajunge la români este cursul de schimb, având în vedere că dobânzile mai mari din SUA pot crește atractivitatea dolarului.

Pentru România, o eventuală depreciere a leului poate avea efecte asupra prețurilor produselor și serviciilor importate. Un leu mai slab poate face mai scumpe unele produse cumpărate din import, de la electronice și autoturisme până la anumite materii prime și produse alimentare.

Citește și : Americanii construiesc la Sadu o fabrică de muniție NATO. 25 de milioane de dolari și 150 de angajați

În privința consecințelor asupra statului român, România se finanțează constant prin emiterea de obligațiuni, iar investitorii internaționali compară randamentele oferite de diferite piețe.

Când randamentele obligațiunilor americane cresc, activele considerate mai riscante trebuie, în general, să ofere randamente competitive pentru a atrage investitori.

Pentru România, acest lucru poate însemna presiune asupra costurilor la care statul se împrumută.

Un cost mai mare al finanțării înseamnă, în timp, mai mulți bani din buget alocați pentru plata dobânzilor, în loc ca aceștia să fie disponibili pentru alte cheltuieli.