Cutremur în România. S-a produs în noaptea de marți spre miercuri, la 2:48, a avut magnitudinea de 5,7 și s-a înregistrat la o adâncime de 120,8 kilometri, conform datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
Pentru cei care locuiesc la ultimele niveluri ale blocurilor, un cutremur poate fi resimțit diferit față de modul în care îl percep persoanele aflate la parter. Unii simt doar o vibrație scurtă, în timp ce alții pot observa cum mobilierul se mișcă, lustrele oscilează sau patul se deplasează ușor. Fenomenul, inginerii specializați în proiectarea antiseismică, are o explicație fizică.
În timpul unui seism, undele pun în mișcare terenul pe care este construită clădirea. Mișcarea respectivă este transmisă fundației și apoi structurii imobilului, însă imobilul nu se deplasează ca un obiect complet rigid. Structura se deformează elastic și oscilează, iar amplitudinea deplasării poate crește odată cu înălțimea. Astfel, etajele superioare pot avea mișcări laterale mai ample decât cele inferioare.
Fenomenul poate fi comparat, într-o formă simplificată, cu mișcarea unei rigle flexibile fixate la un capăt: atunci când baza este pusă în mișcare, extremitatea liberă poate oscila mult mai mult. Potrivit British Geological Survey, mișcarea poate fi amplificată atunci când frecvența undelor seismice se apropie de frecvența naturală de vibrație a clădirii. Două persoane aflate în același bloc, una la etajul al doilea și alta la etajul al zecelea, pot resimți foarte diferit același cutremur.
Fiecare clădire are una sau mai multe frecvențe naturale de vibrație, determinate de înălțime, rigiditate, masă și tipul structurii. Atunci când frecvențele undelor seismice se apropie de frecvențele naturale de vibrație ale unei clădiri, se poate produce fenomenul de rezonanță.
În asemenea condiții, oscilațiile structurii pot fi amplificate. Clădirile înalte sunt, în general, mai sensibile la mișcările seismice cu perioade lungi, care produc oscilații mai lente, în timp ce construcțiile joase pot fi mai sensibile la mișcările cu frecvențe ridicate.
De aceea, același cutremur poate fi resimțit diferit de la o clădire la alta, chiar dacă acestea se află în același cartier. Contează nu doar magnitudinea seismului, ci și adâncimea, distanța față de epicentru, caracteristicile terenului și modul în care a fost proiectată construcția.
Cutremurele intermediare din zona Vrancea, produse la adâncimi de ordinul a 70-200 de kilometri, pot fi resimțite pe suprafețe extinse, inclusiv la București. Undele seismice parcurg distanțe mari și pot interacționa diferit cu structura fiecărei clădiri. În Capitală, caracteristicile terenului pot influența mișcarea seismică și pot favoriza amplificarea anumitor componente ale acesteia.
Din acest motiv, locatarii a două blocuri apropiate pot percepe diferit același seism. De asemenea, mișcarea poate fi mai evidentă în clădirile cu multe etaje, unde oscilațiile lente sunt uneori mai ușor de observat decât vibrațiile rapide.
Sunt ultimele niveluri ale unui imobil mai periculoase? Răspunsul este nu neapărat. Faptul că un cutremur este resimțit mai puternic la etajele superioare nu înseamnă automat că acele niveluri sunt cele mai vulnerabile structural. Clădirile proiectate corespunzător pentru a rezista la cutremure trebuie să poată suporta anumite deformări și deplasări fără să își piardă stabilitatea.
Oscilația este, într-o anumită măsură, un comportament normal al unei structuri flexibile în timpul unui cutremur. Riscul real depinde de mai mulți factori, printre care anul construcției, proiectarea antiseismică, calitatea execuției, modificările structurale realizate ulterior și starea de întreținere.
În plus, avariile nu apar obligatoriu la etajele unde mișcarea este percepută cel mai intens. În anumite clădiri, vulnerabilitățile structurale pot fi concentrate la nivelurile inferioare, în special dacă există parteruri cu spații comerciale deschise sau intervenții asupra elementelor de rezistență. La etajele superioare, însă, mișcările mai ample pot crește riscul răsturnării mobilierului nefixat și al căderii obiectelor.
Specialiștii în protecție civilă recomandă ca, în timpul unui seism, locatarii să nu încerce să părăsească în grabă clădirea. Coborârea pe scări în timp ce imobilul oscilează poate fi periculoasă, iar lifturile nu trebuie utilizate. Persoanele aflate în interior trebuie să se îndepărteze de ferestre, mobilier înalt și obiecte care pot cădea și să își protejeze capul și gâtul, adăpostindu-se, dacă este posibil, sub o piesă de mobilier solidă. După încetarea mișcării, trebuie verificate eventualele deteriorări vizibile, iar evacuarea se face în condiții de siguranță, potrivit recomandărilor autorităților, notează mediafax.