Cutremur în Vrancea. În ce judeţe s-a simţit

CUTREMUR în Vrancea. În ziua de 25 Mai 2020, la ora 15:44:47 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.3, la adâncimea de 103km. 

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 88km E de Brasov, 92km S de Bacau, 104km NE de Ploiesti, 107km V de Galati, 111km NV de Braila, 153km N de Bucuresti, 171km SV de Iasi, 176km NE de Pitesti, 201km E de Sibiu, 215km SV de Chisinau.

În luna mai, în România au fost înregistrate în total 16 cutremure cu magnitudini între 2,1 şi 4,2 pe Richter. 
Cel mai semnificativ seism din acest an s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Zona subcrustala Vrancea (VR)

Alte articole

Cutremur cu magnitudinea 5.6. Seismul s-a simţit în trei ţări

VIDEO Cutremur puternic în Japonia. Noi replici sunt așteptate în orele următoare

Regiunea Vrancea este o zona seismica complexa de convergenta continentala, situata la contactul a 3 unitati tectonice: placa Est – Europeana, subplacile Intra – Alpina si Moesica (Constantinescu et al., 1976).

Cea mai puternica activitate seismica pe teritoriul Romaniei se concentreaza la adancimi intermediare (60 – 200 km), intr-un corp litosferic mai rece, in coborare gravitationala, orientat aproape vertical. Activitate ridicata a fost observata in doua domenii de adancime – intre 80 si100 km, si respectiv intre 120 si 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs in ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) si 1990 (Mw 6.9) in segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) si 1986 (Mw 7.1) in cel inferior.

Rata de producere a cutremurelor puternice – intre unu si sase evenimente cu magnitudine Mw > 7.0 pe secol – intr-un volum focal extrem de restrans implica un nivel inalt al ratei deformarii relative/specifice (~3.5×10-7 an-1). Procesul tectonic la adancime apare ca decuplat, in mare masura, de tectonica in crusta.

In ceea ce priveste mecanismul focal al cutremurelor vrancene de adancime intermediara, falierea inversa – cu axa extensiilor (T) aproape vericala si axa compresiilor (P) cvasi-orizontala – caracterizeaza toate evenimentele majore (Mw > 6) si, de asemenea, peste 90% din evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu si Trifu, 1987; Enescu si Zugravescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s-au evidentiat doua solutii tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV si inclinat spre NV, iar axa P perpendiculara pe Arcul Carpatic; si (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P paralela cu arcul muntos. Datele disponibile – atat macroseismice cat si instrumentale – indica solutii de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.

Mecanisme de tip faliere normala sau alunecare laterala/ in directie au fost rar observate, pentru evenimente localizate cu precadere la marginea superioara si respectiv inferioara a volumului seismogen (Radulian et al., 2000).

Regimul tensional in zona subcrustala Vrancea este predominant compresiv.

Zona Est-Vrancea (EV)

Seismicitatea superficiala in regiunea Vrancea se distribuie difuz spre est fata de Arcul Carpatic, intr-o banda delimitata de falia Peceneaga – Camena la nord, si de falia Intra-Moesica la sud (asa-numita subplaca a Marii Negre). Seismicitatea consta din cutremure de marime moderata, care nu depasesc magnitudinea 6. Manifestari explozive ale activitatii seismice – sub forma secventelor seismice sau a roiurilor de cutremure – sunt frecvente in aceasta zona (de ex. in regiunea Ramnicu Sarat – Focsani, in aria Vrancioaia).

Rata momentului seismic in crusta, in zona Vrancea (~5.3×1015 Nm/an) este mult mai mica decat rata in domeniul subcrustal (~1.2×1019 Nm/an) (Radulian et al., 2000).

Diversitatea mecanismelor focale – falierea inversa, alunecarea laterala si falierea normala sunt observate in egala masura – indica un camp de tensiune complex, caracteristic tranzitiei de la regimul compresiv predominant la adancime, la regimul extensional predominant in crusta.