CUTREMUR VRANCEA. „Nu sunt motive de îngrijorare”, anunţă directorul ştiinţific al INFP

„Este cel mai mare cutremur din acest an, care a apărut după o pauză de cinci luni. Ultimul cutremur cu magnitudine de peste 4 a fost la sfârşitul lunii octombrie 2017 şi era de aşteptat să apară un cutremur de acesta, moderat îl numim noi, pentru că Vrancea generează astfel de cutremure destul de frecvent, de la o lună la alta, şi el a mai eliberat cumva energia acumulată în ultimele luni. Nu trebuie să ne îngrijoreze. El se încadrează foarte bine în ceea ce ne aşteptăm noi pentru zona Vrancea, la scara aceasta de cutremure moderate. Trebuia cumva să vină pentru că altfel putea să fie o problemă, dacă era o pauză mai mare de cutremure de acest gen”, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Mircea Radulian.

El a precizat că seismul de 4,6 din Vrancea nu spune nimic deosebit despre eventualitatea producerii unui cutremur mare, acesta fiind greu de prevăzut.

„Este normal că a apărut şi părerea mea este că nu înseamnă nimic deosebit, dar ştiti că un cutremur mare poate să vină oricând. Este greu de prevăzut, dar părerea mea este că el nu poate fi considerat un pre-şoc pentru un cutremur mare. Este un cutremur destul de obişnuit pentru zona Vrancea şi nu trebuie să ne îngrijorăm”, a adăugat acesta.

Radulian nu exclude apariţia unor replici dar în mod evident acestea vor avea o magnitudine mai mică.

Alte articole

Şapte vulcani au devenit activi simultan după unul din cele mai mari cutremure din istorie, produs în largul Rusiei

Cutremure în lanţ, populaţia este panicată. Cel mai mare seism a avut o magnitudine de 5.6

„S-ar putea să apară şi replici dar nu deosebite, evident mai mici decât acesta, şi oricum câteodată în Vrancea mai apar două trei cutremure grupate într-o zi două, poate să apară, dar e puţin probabil să fie mari ca acesta. În ceea ce priveşte revizuirea magnitudinii s-ar putea să mai facem o revizuire, în maximum o oră. Deocamdată s-a făcut manual pe un număr de staţii, dar noi avem o reţea destul de mare, 150 de staţii, şi atunci vom mai face încă o revizuire finală, chiar cu toate datele. Acum a fost una ca să avem o estimare cât mai rapidă”, a precizat Radulian.

Într-un interval de aproximativ o oră de la producerea seismului de miercuri, specialiştii Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) au revizuit, de trei ori, magnitudinea cutremurului din judeţul Vrancea. Ultima revizuire indică un seism de 4,6 pe scara Richter.

Şi adâncimea la care s-a produs seismul a fost revizuită la 139 de kilometri, de la 157 kilometri iniţial. Cutremurul a avut loc în apropierea oraşelor Nehoiu (41 km), Covasna (45 km), Slănic-Moldova (52 km), Târgu Secuiesc (55km) şi Odobeşti (56 km).

Potrivit datelor INFP, acesta este cel mai puternic cutremur produs în România în 2018. Anul trecut, în luna octombrie, s-au înregistrat două seisme cu magnitudinea de 4,2 pe scara Richter în zona Vrancea (unul în judeţul Vrancea, în 8 octombrie, şi unul în judeţul Buzău, în 28 octombrie).

În 2017, în România, cel mai mare seism a fost înregistrat pe 8 februarie, în judeţul Buzău, la ora 17:08, şi a avut o magnitudine de 5 grade pe Richter, cutremurul fiind resimţit şi la Bucureşti.

Cele mai puternice cutremure produse în România în ultimii 27 ani au fost înregistrate pe 30 şi 31 mai 1990, magnitudinea acestora fiind de 6,9, respectiv 6,4 grade pe scara Richter.