CUTREMURĂTOR. Daniel Prodan şi-a presimţit moartea. Gestul pe care „Tătuca” l-a făcut pentru cei dragi

A îmbrăcat tricoul primei reprezentative de 54 de ori şi a marcat un gol, scrie spynews.ro. În 1994, la doar 22 de ani, când România a ajuns până în sferturile de finală ale Campionatului Mondial, „Tătuca” a fost integralist, alături de doi colegi: Gică Popescu şi Dan Petrescu. Îi plăcea să spună despre el că „N-am fost Hagi, n-am fost nici Popescu.

Citeşte şi Şefa Ambulanţei, despre intervenţia în cazul Daniel Prodan: prima ambulanţă nu avea medic, a doua a ajuns la 22 de minute de la APEL

Dar am fost cel mai bun număr 3 din ţară, la vremea mea! Am şi acum imprimat numărul 3 pe piele! În carieră, ori am jucat tot meciul, ori n-am jucat deloc. N-o să vedeţi meciuri în care să intru în minutul 74″.

A marcat, poate, cel mai frumos gol din istoria europeană a Stelei, cu Glasgow Rangers, în 1995. După iscarea scandalului „marca Steaua”, Didi era confuz. „Golul meu cu scoţienii e la Armată sau la Becali?”, se întreba.

Alte articole

TURCIA – ROMÂNIA Două surprize uriaşe pe lista preliminară a „stranierilor” anunţată de Mircea Lucescu

Care este starea de sănătatea lui Mircea Lucescu. Cine ar putea să-i ia locul la Naționala României: „Să fie pe mâini bune. Imediat mă retrag pentru el”

A mai fost legitimat la Atletico Madrid, Glasgow Rangers, Rocar, FC Naţional şi la Messina. În plus, a fost oficial al Federaţiei Române de Fotbal, sub conducerea lui Mircea Sandu.

În ciuda cărţii de vizită impresionante şi a tot ceea ce a făcut pentru echipa naţională, Daniel Prodan a fost dat afară pe uşa din dos de noua putere de la „Casa Fotbalului”. A pornit un război aprig cu Răzvan Burleanu şi cu supuşii săi, însă s-a văzut trădat de Anghel Iordănescu, Miodrag Belodedici sau Jean Vlădoiu – oameni alături de care a scris istorie pentru fotbalul românesc. Mai mult, dat în judecată de Burleanu pentru calomnie, „Tătuca” a pierdut procesul şi a fost executat silit pentru 7.000 de euro. „N-o să-l iert pe Burleanu, pentru că mi-a luat banii de școală ai fetei” (n.r. – Prodan are o fată, Ștefania, studentă în primul an la o facultate în Olanda).

Cu toate acestea, Didi Prodan a revenit la sentimente mai bune faţă de oamenii pe care îi considera trădători. Sâmbătă, 12 noiembrie, cu doar patru zile înainte să plece în lumea celor drepţi, fostul mare internaţional l-a sunat pe semnatarul acestui articol. Din vorbă în vorbă, discuţia a alunecat spre Gică Popescu şi spre Miodrag Belodedici.

Citeşte şi Mihai Neşu, DEVASTAT. Mesaj cutremurător al BICHONULUI

„Tată, hai să-ţi spun ceva… Gică şi-a serbat prima aniversare de după eliberarea din închisoare alături de noi, prietenii lui. Ne-a invitat la el acasă. La început, ne-a lăsat să ne distrăm, să dansăm cu soţiile. După un timp, şi-a făcut apariţia şi a spus că vrea să ţină un discurs. N-a citit de pe foaie, ci ne-a vorbit din minte… A spus aşa: „Îi mulţumesc tatălui meu! Îi mulţumesc mamei mele! Le mulţumesc copiilor, pentru că m-au înţeles, pentru că nu m-au renegat, în perioada în care am fost închis. Îi mulţumesc soţiei mele! Îi mulţumesc lui Gică Hagi, care a fost ca un tată pentru copiii mei, cât timp am fost în închisoare”. Bă, baiatule, când ne-a zis de copii, eu, Gică Hagi şi Cristi Chivu am ieşit afară din casă şi am început să plângem”, a mărturisit Didi.

Fără să ezite, Prodan i-a vorbit jurnalistului despre Miodrag Belodedici, cel despre care a spus că l-a vândut când a acceptat să lucreze cu noua structură de conducere de la FRF.

„Într-o zi, l-am luat pe Belo la Satu Mare, la mine. „Băi, Belo, hai să-ţi arăt ce înseamnă viaţa adevărată. Lasă ciorbele şi prostiile pe care le mănânci. Hai să vezi ce se mănâncă şi ce se bea în Ardeal!”. După trei zile, Belo o întreabă pe recepţioneră: „Fiţi amabilă, unde este gara?”. Femeia s-a speriat, şi îi spune: „Domnule Beodedici, s-a întâmplat ceva?”. El zice: „Nu mai rezist! Mi-aţi pus capac!”. Îţi dai seama ce şoc a trăit marele Miodrag Belodedici la Satu Mare? El, băiat cuminte, care nu mănâncă pâine, nu mănâncă grăsimi, a dat peste gustările noastre, peste palincă…”.