Cutremure succesive în România. Două seisme în aceeaşi zi în Vrancea

Publicat: Sâmbătă, 15 August 2020 21:00 // Actualizat: Duminică, 16 August 2020 11:13 // Sursa: romaniatv.net
Autor: Filip Stan

În ziua de 15 August 2020, la ora 15:54:50 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.9, la adâncimea de 96km. Este al doilea care a avut loc sâmbătă.

Cutremur în zona Vrancea. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 91km E de Brasov, 93km S de Bacau, 104km V de Galati, 105km NE de Ploiesti, 108km NV de Braila, 153km N de Bucuresti, 171km S de Iasi, 178km NE de Pitesti, 204km E de Sibiu, 213km SV de Chisinau.

Un cutremur cu magnitudinea 3,9 grade pe scara Richter s-a produs sâmbătă dimineaţa, la ora locală 5:28, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la o adâncime de 128 de kilometri. Cutremurul s-a produs la 59 km est de Braşov, 66 km nord de Ploieşti, 120 km nord de Bucureşti, 126 km sud de Bacău, 131 km vest de Brăila, 133 km vest de Galaţi, 136 km nord-est de Piteşti, 173 km est de Sibiu, 185 km nord de Ruse şi 208 km sud-vest de Iaşi.

De la începutul lunii august, în România au avut loc nouă cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,5 pe Richter.

Cel mai semnificativ seism din acest an s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti.

Nu numai Vrancea e periculoasă

Când vine vorba de cutremure, te uiţi spre Vrancea. Dar poate ar trebui să fii atent şi la alte zone. Vrancea produce puţine cutremure majore pe secol, însă cutremurelede mică adâncime pot fi mai periculoase. Geofizicianul Mihail Diaconescu îţi explică mai multe.

„Eu tot spun de ani de zile, dom’ne, să nu mai privim zona Vrancea, haideţi să privim şi cutremurele crustale cu adâncime până în 40. Dacă se produce un cutremur de 6 – 6,5 crustal, efectul pe o zonă, e adevărat, mult mai mică, o zonă în jurul epicentrului, poate să fie mult mai mare şi cu distrugeri mult mai mari decât un cutremur de 7 – 7,5 la 100 – 120 km adâncime”, explică geofizicianul Mihail Diaconescu, de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului (INFP).

Ce zone "fierbinţi” seismic avem în ţară

„Avem exemplul cutremurului din 2014, 22 noiembrie, de 5,4 MW, 5,7 magnitudine locală, care s-a produs pe falia Peceneaga-Camena şi nu în zona Vrancea cum se spune eronat. Nu este de jucat cu treaba asta. Avem zona Orşova - Băile Herculane – Mehadia – Teregova, cu cutremur de 5,7 în zona Mehadia – Băile Herculane, avem falia Moldova Nouă – Oraviţa, iarăşi, tot aşa, avem în Banat, la Banloc, la Voitec, cutremure de peste 5. Oricând pot să sară”, mai spune expertul.

Comenteaza // Vezi comentarii