Dacian Cioloş reprezintă România la reuniunea informală a Consiliului European din 7 martie 2016

În cadrul Consiliului European anterior, din 18-19 februarie 2016, s-a convenit organizarea unei întâlniri speciale a UE cu Turcia, la 7 martie, în vederea punerii în aplicare rapide şi integrale a planului de acţiune UE-Turcia, care are ca scop stoparea fluxurilor de migraţie şi combatarea reţelelor de traficanţi şi de persoane care introduc ilegal migranţi, potrivit site-ului Consiliului European. 

Reuniunea anterioară între şefii de stat sau de guvern din UE şi Turcia a avut loc la 29 noiembrie 2015 şi a reprezentat un pas important în dezvoltarea relaţiilor UE-Turcia şi în contribuţia la gestionarea crizei migraţiei.

Reuniunea, prezidată de către preşedintele Consiliului European, Donald Tusk şi de către prim-ministrul turc Ahmet Davutoglu, s-a finalizat cu adoptarea Declaraţiei UE-Turcia, prin care UE şi Turcia au convenit să dea un nou impuls procesului de aderare a Turciei la UE. S-a stabilit ca dialogul la nivel înalt dintre cele două părţi să fie consolidat prin reuniuni mai frecvente şi mai structurate, inclusiv prin organizarea unor summit-uri de două ori pe an. Summit-urile periodice vor reprezenta o platformă de evaluare a dezvoltării relaţiilor Turcia-UE şi de discutare a chestiunilor internaţionale.

Citeşte şi: Băsescu, ironie maximă pentru Iohannis: Va urmări cu atenţie şi cu oarecare îngrijorare ce se întîmplă la Bruxelles

Alte articole

Cum arată prima schiță a guvernului lui Nicușor Dan. Nume precum Dacian Cioloș sau Marius Manole, pe listă

Dacian Cioloş, recuperat de Ilie Bolojan la Cotroceni, a fost numit consilier prezidenţial onorific

În cadrul reuniunii din 29 noiembrie 2015, a fost de asemenea adoptat un plan de acţiune comun pentru a gestiona criza refugiaţilor creată de situaţia din Siria, prin care UE se angajează să furnizeze resurse suplimentare iniţiale în valoare de trei miliarde de euro, pentru a ajuta Turcia să facă faţă numărului mare de refugiaţi sirieni aflaţi în prezent în această ţară.

Furnizarea de resurse suplimentare din partea UE s-a decis, în contextul în care Turcia găzduieşte peste 2,2 milioane de sirieni şi are cheltuieli cu refugiaţii care se ridică la opt miliarde de dolari.

S-a mai stabilit ca ambele părţi să împiedice deplasarea migranţilor către Turcia şi UE, să asigure aplicarea dispoziţiilor bilaterale instituite în ce priveşte readmisia şi să îi returneze pe migranţi rapid în ţările lor de origine.

Citeşte şi: Klaus Iohannis a ajuns în Israel, Dacian Cioloş pleacă la Bruxelles

UE şi Turcia au convenit, de asemenea, să aplice acordul de readmisie începând din iunie 2016, potrivit căruia se vrea finalizarea procesului de liberalizare a vizelor, precum şi ridicarea cerinţelor privind vizele pentru cetăţenii turci în spaţiul Schengen până în octombrie 2016.

Acordul dintre UE şi Republica Turcia privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală a intrat în vigoare la 1 octombrie 2014 şi prevede instituirea unui Comitet mixt privind readmisia care are ca are rolul de a monitoriza şi facilita aplicarea acordului şi să decidă cu privire la măsurile de punere în aplicare necesare privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală începând din 1 iunie 2016.

Decizia de organizare a unei reuniuni între cei 28 de lideri ai UE şi Turcia a urmat unei serii de convorbiri la nivel înalt între Comisia Europeană şi Turcia, precum şi mai multor întâlniri bilaterale pe care preşedintele Tusk le-a avut cu preşedintele Erdogan şi cu prim-ministrul Davutoglu.

În ceea ce priveşte stadiul negocierilor dintre UE şi Turcia privind procesul de aderare, dintre cele 35 de capitole de negociere cu Turcia, au fost deschise 14, dintre care unul a fost închis provizoriu. Turcia are statutul de ţară candidată din 1999 şi negociază aderarea la UE din 2005.