Daciana Sârbu: "Cred că austeritatea va fi tema anului 2016 în Europa"

In noul mandat de europarlamentar, activati in aceleasi comisii, dar faceti parte dintr-o delegatie (PSD) mai numeroasa. Ati perceput vreo schimbare fata de mandatul trecut, exista provocari noi in Parlamentul European?

Cu siguranta da. Ultimele luni au fost dominate de problema Greciei, care este o provocare pentru toate institutiile, nu doar pentru Parlament. Si va ramane o provocare, inclusiv in plan ideologic. Practic, ce vedem acum e o resuscitare a discutiei despre austeritate. Noi am combatut-o puternic inclusiv la Bruxelles, in perioada guvernarii Boc, si am vorbit despre dezastrul produs de taierile din acea perioada. Acum colegii populari par ca sterg cu buretele tot ce s-a intamplat (inclusiv experienta Romaniei) si impacheteaza din nou austeritatea ca pe o solutie minune. Vor fi multe discutii in contradictoriu, si ele se vor prelungi mult. Cred ca austeritatea va fi tema anului 2016. Si ma tem ca, la fel ca in anii trecuti, vocile care o combat nu vor reusi sa se auda suficient.

S-a vorbit imediat dupa alegerile europarlamentare de catastrofa succesului urias al candidatilor extremisti. Se simte prezenta lor in Parlament?

Absolut! Acum tocmai si-au creat inca un grup, condus de doamna Le Pen, in afara celui in care se manifesta Nigel Farage. Sunt multi, si continua cu actiunile cu care ne-au obisnuit – dar cel mai important pentru noi e ca sunt in continuare deranjati de romani. Trebuie sa spun ca noi, deputatii PSD, suntem singura delegatie din Parlamentul European care a reactionat de fiecare data cand au fost atacuri la adresa romanilor. Si impreuna, ca grup, si individual. Eu m-am batut cu Farage si in mandatul trecut, si in acesta, si n-o sa ma opresc. Mai ales ca intotdeauna am gasit aliati foarte valorosi. Am protestat, de exemplu, cand Farage a atacat personalul medical provenit din Romania, si am cerut sprijinul celor mai importante foruri medicale din Marea Britanie. Stiu cat de muncitori sunt medicii si asistentele noastre, cate sacrificii fac sa-si construiasca o viata mai buna in Marea Britanie si cat de apreciati sunt acolo. Si am primit un mesaj extraordinar de sprijin chiar de la cel mai vechi si mai important sindical medical de la Londra.

Ati facut parte dintr-un grup select de alesi europeni nominalizati la premiul "Europarlamentarul anului", la Bruxelles. V-a ajutat acest lucru in activitatea de la Parlament?

Sunt foarte onorata de aceasta nominalizare, mai ales ca ea a fost o recunoastere pentru activitatea mea in domeniul sanatatii. Dar si pentru ca are legatura cu faptul ca m-am implicat in sprijinirea pacientilor, in privinta drepturilor pe care trebuie sa le aiba, a accesului la tratamente mai bune. Am o relatie foarte buna cu asociatiile pacientilor, fie ca e vorba de bolnavii de cancer, de cei care sufera de afectiuni neurologice sau cardiovasculare. Mandra si onorata am fost si cand colegii mei din Comisia de Mediu si Sanatate publica m-au ales vicepresedinta a acestui for.

Acum, in plus, am si rolul de Raportor principal al grupului S&D privind actele delegate si de implementare in domeniul sanatatii. Cu alte cuvinte, colegii socialisti m-au desemnat sa monitorizez acest tip de initiative ale Comisiei in domeniul sanatatii si sa iau atitudine daca am obiectii.

Dvs sunteti cunoscuta si ca o promotoare a stilului de viata sanatos. Au institutiile europene atentie si bani de investit in astfel de programe?

Daca nu investesc acum, o vor face inzecit sau insutit in foarte scurt timp. Bolile provocate de alimentatia nesanatoasa, de obezitate, de sedentarism vor pune o presiune ingrozitoare pe sistemele de sanatate. Asa incat si tarile UE, si Comisia Europeana se vor trezi cu o povara mult mai grea in cativa ani, daca nu pun acum pret pe preventie. Este un mesaj pe care il transmit de cate ori pot: si fostului, si actualului comisar pentru Sanatate; si diverselor presedintii ale UE le-am scris si am insistat ca trebuie sa vedem preventia ca pe o prioritate, nu ca pe o politica optionala.
Actualul comisar, care e chirurg cardiovascular, pare mai receptiv si am avut un dialog foarte bun; i-am solicitat o intrevedere si am discutat despre cum putem imbunatati programele de combatere a obezitatii. A fost de acord cu mine ca trebuie sa investim mai ales in programe pentru copii, pentru educatia lor alimentara.

Nu credeti ca acesta e un lux, in conditiile in care Uniunea Europeana inca nu si-a revenit dupa criza?

Doar in masura in care si sanatatea este un lux! Educatia nutritionala poate face diferenta intre sanatate si boala, asta e ecuatia pe scurt. Daca inveti de mic sa eviti mancarea nociva si intelegi efectele ei asupra propriei sanatati, ai sansa sa devii un adult sanatos. Daca nu, nu.
Teoria e foarte simpla, vom asista la un dezastru in sanatatea publica pe masura ce obezitatea ia amploare. Dar de la intelegerea situatiei si strategie la solutii concrete e o cale lunga, pe care institutiile europene inca nu stiu sau nu vor sa o parcurga.
Si Comisia, si Parlamentul, si Consiliul asista pasiv la acest razboi cu multe victime si refuza sa inteleaga ca trebuie sa se angajeze in razboi, sa lupte pentru starea de sanatate a europenilor si mai ales a generatiilor tinere, sa vina cu solutii aplicabile acum.

Cum credeti ca puteti contribui, din postura de europarlamentar, la aparitia acestor solutii?

Prin presiune constanta asupra celor care iau decizii, sa aloce bani si sa faca programe de promovare a alimentatiei sanatoase, dar si de impunere a unor interdictii, in publicitate de exemplu, care sa ajute parintii sa ia deciziile corecte.
Eu, de exemplu, am cerut in mod repetat interzicerea, sau cel putin restrangerea promovarii catre copii a alimentelor nesanatoase. Am scris Comisiei Europene, si am propus si metode concrete prin care se poate face acest lucru: exista o grila gandita de expertii Organizatiei Mondiale a Sanatatii, care se poate aplica produselor pentru a le "tria" pe cele bune de cele nesanatoase. Iar daca un aliment depaseste cantitatile recomandate de zahar, de exemplu, el nu ar trebui sa poata fi promovat catre copii. Instrumentul exista, mai lipseste vointa institutiilor sa-l impuna catre industria alimentara si cea publicitara.

Un alt exemplu: am propus in 2011 un proiect pilot de educatie nutritionala adresat parintilor si copiilor, cu participarea cat mai multor factori care pot influenta comportamentul si stilul de viata. Ideea a fost sustinuta in Comisia de Sanatate din Parlament, iar anul trecut o propunere similara a fost inclusa in planul de combatere a obezitatii propus de Comisia Europeana. Din pacate, sunt prea putine idei la fel de concrete in acel plan.

Care a fost cel mai inedit moment din acest prim an de mandat?

Proiectia filmului "Aferim!" in Parlamentul European, pe care am organizat-o impreuna cu Damian Draghici. Era si un mesaj acolo, despre modul in care ar trebui sa privim situatia romilor (solidar, european). Dar era mai ales mandria de a prezenta in fata colegilor un produs valoros al cinematografiei noastre, care tocmai luase un premiu important la Berlin.

Contribuie astfel de evenimente la imbunatatirea situatiei romilor in Romania sau in Europa?

Contribuie la stabilirea adevarului despre aceasta comunitate si la impunerea unui alt ton al discutiei – mai uman, mai axat pe solutii constructive, pe ce putem face impreuna in comunitatea europeana. Evident, nu e singurul lucru care se poate face. Eu, de exemplu, sunt si membra in grupul de lucru al socialistilor europeni creat special pentru accesul la medicamente, si am reusit sa impun pe agenda grupului o discutie despre starea de sanatate si accesul la ingrijire medicala in comunitatile rome. E cat se poate de concret.

A fost apreciat filmul Aferim de colegii dvs? Cat de bine cunosc ei Romania?

Da, a fost apreciat, fiindca le-a prezentat o viziune diferita despre un subiect fierbinte. Romania se poate face cunoscuta prin astfel de realizari, de lucruri valoroase, si asta am incercat si eu sa fac, mereu, ca europarlamentar – sa vorbesc despre ce avem frumos si de admirat. Un europarlamentar are datoria sa-si promoveze tara – cine nu o face ar trebui sa se intrebe pe cine reprezinta de fapt. In Europa putem sta cu capul sus, fiindca suntem un stat tot mai puternic, iar multi se uita spre noi cu admiratie – in niciun caz nu ar trebui sa mai fim intimidati!
Avem multe lucruri de care putem fi mandri, si asta o auzim de la toti strainii care ajung sa afle cate ceva despre noi. Cand am invitat in 2010 comisia de Agricultura din Parlamentul European sa viziteze Romania, am avut emotii, dar le-a placut atat de mult, cu bune si cu mai putin bune, incat anul acesta i-am invitat din nou. Si au revenit cu placere. Este adevarat ca acum au gasit o situatie mult mai buna decat acum cinci ani: nu doar o absorbtie net superioara de fonduri europene, preturi mai mici la alimente, perspective mai bune pentru fermieri. Dar si o atmosfera mai optimista, dupa trei ani de crestere economica.