„Comisia poate să îmbunătățească legislația, din punctul meu de vedere, mai ales că anumite aspecte care au prezentat disfuncții la vremea respectivă sunt în vigoare și astăzi. Asta am discutat cu colegii, dacă pot face ceva, pot să îmbunătățească legislația. Nici în ziua de astăzi nu există posibilitatea reală de contestare (a rezultatului alegerilor — n.r.), orice partid, că este X sau Y, vrea să conteste alegerile i se impune un termen de trei zile (pentru a veni cu probele necesare — n.r.), dar Autoritatea Electorală Permanentă are la dispoziție sașe luni să spună dacă e ceva în neregulă. Cum să dai AEP, care are toate instrumentele, șase luni și unui partid trei zile să ofere ceva”, a spus Șova.

Șova a explicat că nu a fost implicat în campania electorală de la alegerile prezidențiale din 2009, ci doar în acțiuni ulterioare scrutinului care au ținut de contestarea alegerilor la Curtea Constituțională, arată Agerpres.

Alte Articole

Membru USR exclus din partid după ce i-a dat like pe Facebook ...

Traian Băsescu, semnal de alarmă pentru Joe Biden. „Putin ...

Darius Vâlcov a rămas fără diploma de doctor în Finanțe. ...

‘A doua zi după ce am avut rezultate provizorii date de către Biroul Electoral Central, rezultate care îl stabileau pe candidatul Traian Băsescu ca și câștigător al alegerilor, am formulat două contestații. Eu am fost implicat doar în contestarea la Curtea Constituțională și alți colegi s-au ocupat de contestarea la Biroul electoral central și la Curtea de Apel București. La vremea respectivă noi am ridicat o serie de probleme în fața Curții Constituționale. PSD a formulat și o cerere prin care a solicitat prezervarea probelor, adică păstrarea lor. Nu cunosc rezultatul cererii, probabil a fost respinsă. Este o cerere legală și uzuală, o procedură de asigurare de dovezi formulată în contencios administrativ”, a menționat el.

Șova a completat că pe 8 decembrie 2009 PSD a primit o adresă de la AEP care informa că la scrutinul europarlamentar din vara anului 2009 au existat 13.286 de persoane identificate cu vot multiplu.

„În motivarea cererii către CCR noi am arătat o chestiune statistică, plecând de la faptul că la scrutinul europarlamentar participaseră 5.035.000 de alegători, iar la scrutinul prezidențial 10.620.000. Păstrând proporțiile, noi am spus că dacă s-a identificat vot multiplu de 13.286 la europarlamentare, nu este exclus să avem un număr de 29.000 de voturi multiple la scrutinul prezidențial. O altă chestiune pe care am sesizat-o CCR a fost chestiunea maximului de 1.056 de oameni care puteau să voteze într-o secție de votare”, a mai spus Șova.