Dana Gîrbovan, UNJR: Răspunderea materială a magistraţilor trebuie corelată cu cea penală şi disciplinară

Comisia parlamentară specială a analizat pe parcursul a şase zile propunerile de modificare a Legilor justiţiei. În cursul zilei de miercuri, această comisie a adoptat amendamentele propuse de Uniunea Naţională a Judecătorilor şi Asociaţia Magistraţilor (UNJR), legate de răspunderea magistraţilor. Conform acestora, statul are dreptul de a se îndrepta împotriva magistratului care a săvârşit o eroare judiciară din neglijenţă sau cu rea-credinţă.

„Propunerea adoptată în Comisie a eliminat îngrădirile care existau în exercitarea dreptului cetăţeanului de a fi despăgubit în urmă unei erori judiciare (nefiind despăgubit, nu se producea nici prejudiciu statului) şi a instituit un mecanism distinct pentru exercitarea acţiunii în regres, ce îl include pe cel privind reaua-credinţa şi gravă neglijenţă, astfel încât răspunderea materială să poată fi exercitată efectiv. Contrar celor susţinute de unele articole din presă, prevederea adoptată de Comisie crează cadrul legal pentru punerea în practică a ceva ce nu a fost exercitat în fapt niciodată”, a explicat, joi, pe pagina sa de Facebook, Dana Gîrbovan.

Conform sursei citate, tema răspunderii materiale este „extrem de speculată politic, pentru câştigarea capitalului electoral”, în condiţiile în care cetăţenii îşi doresc un mecanism eficient de răspundere şi pentru magistraţi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Acest mecanism este însă unul complex, iar răspunderea materială trebuie corelată cu cea penală şi disciplinară, într-un ansambul coerent, care să asigure respectarea echilibrului independenţă-responsabilitate. Mai mult, doar răspunderea materială nu va rezolva niciodată în mod real problemele de sistem. Răspunderea materială este o parte dintr-un angrenaj menit să confere responsabilitate în înfăptuirea actului de justiţie, în care, alături de răspundere, se regăsesc dispoziţii ce privesc modul de selectare a magistraţilor, de pregătire pentru a deveni magistrat, de formare continuă, de evaluare eficientă a acestora pe parcursul întregii cariere, iar propunerile din proiectul de lege abordează fiecare din aceste probleme”, subliniază preşedintele UNJR.

Alte articole

Cum intenționează premierul Luca Niculescu să gestioneze situația restanțelor salariale ale magistraților, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei: „Întotdeauna am crezut în puterea dialogului. Trebuie să găsim înțelegere”

Cât câștigă judecătorii din România: indemnizații nete de până la 20.346 de lei lunar. Ce venit are un magistrat începător

În cadrul postării de pe pagina de socializare, Gîrbovan explică şi modul în care funcţionează legea în momentul de faţă.

„Pentru ca magistratul să poată răspunde material pentru prejudiciul pe care l-a generat statului prin eroarea judiciară, pentru care statul a despăgubit cetăţeanul vătămat, e necesar să existe cumulativ două condiţii: 1. Eroarea judiciară să fi produs pagubă statului. (…) 2. Eroarea judiciară să fi fost săvârşită de magistrat «cu rea-credintă sau gravă neglijenţă». Dacă oricare dintre aceste condiţii nu sunt îndeplinite, statul nu se poate îndrepta, prin acţiune în regres, împotrivă magistratului pentru a recupera prejudiciul”, scrie Gîrbovan.

Astfel, arată sursa citată, în legea actuală există deja prevederi privind răspunderea materială a magistraţilor.

„Condiţionările puse, însă, în lege pentru ca persoana vătămată să poată formula cerere de despăgubiri împotrivă statului, precum şi termenele de prescriere a dreptului statului de a exercita acţiunea în regres împotrivă magistratului au făcut ca prevederile actuale din lege să fie practic inaplicabile. Astfel, în actuala lege dreptul persoanei care a fost victima unei eroari judiciară într-un proces civil era restrâns la situaţia în care eroarea era rezultatul relei credinţe sau a gravei neglijenţe a magistratului. Ca atare, nu orice persoană care era victima unei erori judiciare putea cere despăgubiri statului, ci numai cea care putea dovedi apriori culpă magistratului, fapt ce restrângea dreptul constituţional al persoanei în raporturile sale cu statul”, susţine preşedintele Uniunii Judecătorilor.

Din aceste motive, menţionează Gîrbovan, actualul text de lege a fost total nefuncţional şi trebuie să fie modificat.

Legea de modificare a Statutului procurorilor şi judecătorilor a primit raport favorabil, în şedinţa de miercuri a şedinţei Comisiei pentru legile justiţiei, fiind susţinută cu 10 voturi pentru, cinci împotrivă, înregistrându-se şi o abţinere.