Daniel Dăianu avertizează: Dacă creştem pensiile cu 40%, o să avem mari necazuri. Deschidem uşa şi invităm răul în casă

„(Dacă creștem pensiile cu 40% din septembrie 2020 n.r.), invităm mari necazuri. Deschidem ușa și invitam răul în casă. Atunci sa vedeți atac speculativ pe leu. BNR ce sa facă, să măreacă rata de politica monetară? Să intre în stratosferă? Să fim depunctați de agențiile de rating?”, a spus Dăianu.

Referindu-se la execuția bugetară publicată miercuri de Ministerul Finanțelor, el a precizat că deficitul bugetar este cu 0,8 puncte procentuale din PIB mai mare decât era consemnat în execuția de anul trecut, pe datele la nouă luni.

„Considerăm că nu ne putem încadra în ținta de deficit. Structura bugetului geme. (…) Datoria publică ai spune ca este încă rezonabilă. Deși aproape s-a triplat față de cea care era în 2007-2008, era 14% atunci, ai zice ca este rezonabilă. Angajamentele sunt copleșitoare (precum creșterea de pensii de la 1 septembrie 2020 cu 40% n.r.). Nu sunt angajamente ipotetice. E vorba de angajamente statuate în acte normative”, a spus Dăianu, conform Hotnews.ro.

„Am sentimentul că nu există un simt al proporției. În condiții neschimbate, dacă s-ar menține calendarul, suplimentul de procente din PIB ar fi de 3-4% din PIB. Nu vorbim de 0,3-0,4%. Am sentimentul că nu exista sentimentul proporției. Bugetul pe 2020 trebuie să includă corecții. Parametrul cheie ar fi ca deficitul bugetar din 2020 să nu fie mai mare decât în 2019, asumând că în 2019 va fi imposibil să terminăm cu 3%. Noi, la Consiliu (n.red- Consiliul Fiscal, instituție unde Dăianu e președinte), avem o plajă care merge de la 3,4-3,7%, în funcție de supraestimarea veniturilor. Execuția a întărit pesimismul nostru”, a explicat profesorul Dăianu.

Alte articole

Curs valutar BNR 18 septembrie 2025. Cotațiile principalelor monede internaționale la mijlocul săptămânii, euro s-a apreciat în raport cu leul

Anunţul BNR după ce inflaţia din România a fost TRIPLĂ faţă de media din UE în luna august

„Absorbția de fonduri europene capătă o dimensiune nouă, având în vedere recesiunea ce se profilează. Eu nu m-aș hazarda să vorbesc de o criza analogă cu cea din 2008-2009, dar va fi o zdruncinătură, o perioada dificilă. Fondurile europene ar putea sa susțină un nivel al cheltuielilor publice. Ar avea o funcție de stabilizare. Într-o perioadă de recesiune, dacă ai spațiu, îți permiți creșterea deficitului. Neavând spațiu fiscal, absorbția ar sprijini activitatea economică și a sectorului privat. Avem spațiu de manevră mic și deficite gemene”, a mai spus el.