Declarațiile au fost făcute de Daniel Dăianu într-un interviu acordat la Antena 3, unde economistul a explicat că autoritățile trebuie să ia în calcul inclusiv scenarii economice mai puțin favorabile.
Potrivit lui Daniel Dăianu, conflictul din Orientul Mijlociu are potențialul de a influența direct costul energiei. O majorare a cotațiilor petrolului s-ar putea reflecta rapid în prețurile carburanților, iar acest lucru ar afecta lanțul economic. În astfel de situații, scumpirea benzinei și a motorinei tinde să se transmită mai departe către costurile de producție și transport, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor pentru bunurile de consum.
Citeşte şi: Cu cât scade vârsta de pensionare pentru Grupa I de muncă. Ce perioade sunt recunoscute de Casa de Pensii
Economistul a explicat că o majorare de aproximativ 10% a prețului petrolului ar putea determina o creștere a inflației cu circa 0,3–0,4 puncte procentuale, estimări similare fiind menționate și de specialiști din cadrul Banca Națională a României și de alte bănci centrale europene.
„S-ar putea să avem o inflație puțin mai mare în aceste prime luni din cauza acestui război. Prețurile mari la benzină, la motorină au consecințe asupra prețurilor produselor de bază de larg consum pentru populație. Însă, în opinia mea, dezinflația va continua în acest an. Vă dau un reper. Să spunem, de pildă – ceea ce a fost menționat și de reprezentanții Băncii Naționale a României şi ce spun și alți reprezentanți ai băncilor centrale din Europa – o creștere cu 10% a prețului la țiței poate să ducă la o creștere a inflației cu între 0,3 – 0,4%”, a declarat Daniel Dăianu.
În prezent, perspectivele de creștere economică ale României sunt deja moderate. Prognozele indică o expansiune de aproximativ 1%, ceea ce face economia mai vulnerabilă în fața unor șocuri externe. În cazul în care tensiunile internaționale se prelungesc și prețurile la energie rămân ridicate, există posibilitatea ca economia să intre în recesiune în 2026.
Citeşte şi: Cât este amenda dacă faci gălăgie la curte. Până la ce oră ai voie să organizezi o petrecere în aer liber
Chiar dacă nu se așteaptă la o criză economică severă, Daniel Dăianu consideră că o eventuală recesiune ar avea totuși efecte vizibile asupra mediului de afaceri. Unele companii ar putea întâmpina dificultăți în menținerea nivelului actual al vânzărilor, iar activitatea economică s-ar putea tempera.
„Va putea fi lovită şi creşterea economică de la noi care şi aşa este prognozată a fi joasă. Deci este o creștere fragilă, în jur de 1%. Dacă va persista acest război și vor persista prețurile înalte la țiței şi la gaz s-ar putea să avem o recesiune în 2026. Și atunci trebuie să fim pregătiți și pentru ceea ce este mai rău. Eu nu cred într-o recesiune adâncă, cred că dacă va fi o recesiune, aceasta va fi la limita suportabilului, dar cu efecte, cu daune. Vor fi daune evidente, adică companii care nu mai pot să vândă cât vindeau. (..) Asta ne mai lipsea! Adică nu aveam nevoie de un asemenea șoc. Dar s-a întâmplat și nu este controlabil de către România”, a mai spus Daniel Dăianu.
Economistul a comentat și posibilitatea unor măsuri de sprijin din partea statului în cazul creșterii prețurilor la carburanți. În opinia sa, intervențiile guvernamentale ar putea exista, însă nu la o scară foarte mare.
Motivul este legat de necesitatea reducerii deficitului bugetar. România are obligația de a menține disciplina fiscală, ceea ce limitează capacitatea statului de a introduce programe extinse de compensare.
Totuși, o variantă analizată ar putea fi redistribuirea unor venituri suplimentare obținute din taxele generate de scumpirea carburanților. Aceste sume ar putea fi direcționate către sectoare economice puternic afectate, precum transporturile sau agricultura: „Statul dacă va interveni, pentru că s-ar putea să fie nevoie, nu o va putea face pe scară largă. Nu avem spațiu fiscal, noi trebuie să reducem deficitul, nu ne permitem să creștem acest deficit. Au existat propuneri. De pildă, ce câștigă statul din creșterea prețurilor la motorină și la benzină să fie dat înapoi transportatorilor și agricultorilor care au nevoie”.