Daniel Dăianu spune că România nu se confruntă cu un ”dezastru economic”. ”Ar fi existat o alternativă: să fie tăiate veniturile oamenilor”

Datele făcute publice miercuri de Institutul Național de Statistică (INS) i-au făcut pe mulți, în special din zona politicului, să anunțe un ”dezastru economic” pentru România. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, consideră improprie sintagma ”dezastru economic”, explicând că realitatea momentului este ”preţul ajustării fiscal-bugetare”.

”E impropriu să vorbim despre dezastru economic. Înseamnă că cei care fac această caracterizare a economiei româneşti nu înţeleg că, de fapt, avem de-a face cu preţul ajustării fiscal-bugetare. Deci nu poţi menţine nivelul de trai al cetăţenilor români când ai de corectat un deficit care a fost, în 2024, mai mare de 9 la sută din PIB. Şi haideţi să ne amintim că în acel an, deşi deficitul a fost foarte mare, am avut o creştere sub 1 la sută din PIB. Deci este preţul pe care trebuie să-l plătim, nu dorim să-l plătim, dar trebuie să-l plătim pentru a diminua deficitul bugetar. Nu poţi să ai o menţinere a veniturilor oamenilor în termeni reali cu o corecţie a deficitului bugetar. Nu se poate”, spune fostul ministru al Finanțelor.

Citește și Consilierul BNR Eugen Rădulescu: „Îmbuibarea dincolo de orice limite a unor privilegiați este un adevărat cancer”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În același context, Dăianu subliniază că ”alternativa” la creșterile de taxe și impozite ar fi fost ”să fie tăiate veniturile oamenilor”.

Alte articole

Bolojan știe una și bună: deficitul. Guvernul ”plin” poate să mai aștepte. ”Populismul, clientelismul și risipa ne pot readuce cu spatele la zid”

Deficitul bugetar al României, influențat de comportamentul partidelor aflate la guvernare. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: „Nu este firesc ca, atunci când este calm, când lucrurile sunt cât de cât stabile, să înregistrezi deficite mari”

Tot președintele Consiliului Fiscal subliniază că inflația din România – ajunsă la 10,7 la sută în aprilie, comparativ cu aceeași lună din 2025 – este provocată, ”în principal, de războiul din Orientul Mijlociu”.

”Inflația nu este cauzată, în principal, de războiul din Orientul Mijlociu. Inflația este cauzată și de creștere de taxe și impozite, de liberalizare a tarifului la electricitate. (…)

Este adevărat, dacă nu ar fi crescut taxe şi impozite şi nu ar fi fost liberalizat tariful de electricitate, am fi terminat anul trecut cu o inflaţie în jur de 5 la sută, bănuiesc, însă ar fi trebuit să tăiem cheltuieli bugetare. Cum tăiam cheltuieli bugetare care să ne conducă în 2025 şi 2026 la o diminuare a deficitului bugetar de la peste 9 la sută la 6,2 la sută din PIB? De unde s-ar fi putut tăia aceste cheltuieli? Dacă cineva vine cu cifre realiste, cu care se poate opera în mod raţional, eu o să spun ‘mea culpa’ şi colegii mei o vor spune, că încuviinţăm că noi n-am judecat cum se cuvine realitatea”, a explicat, la digi24, Dăianu.

Citește și Piața muncii se schimbă radical. Ce angajator se află în topul preferințelor și de ce pe candidați nu îi mai interesează doar salariul