Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, susține că măsurile fiscal-bugetare s-au luat pentru a se proteja posturile oamenilor şi salariile şi se respectă „principiile raţionalităţii şi decenţei”, amintind rezultateele actuale ale sistemului românesc de educaţie şi dând ca exemple analfabetismul funcţional şi abandonul şcolar.
”Am citit foarte atent poziția și revendicările sindicatelor din sistemul de învățământ. Înțeleg dificultatea situației! De aceea, doresc să le transmit următorul mesaj, lor, dar și tuturor oamenilor educației:
Ca ministru, am obligația legală de a implementa legile în vigoare (și Programul de Guvernare). Măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 sunt necesare, nu dorite, pentru a ne putea proteja din toamnă salariile și bursele. Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor și burselor pentru tot anul! Este incorect să se creadă că nu îmi este greu că trebuie să le aplicăm și că nu înțeleg disconfortul creat. Tocmai de aceea am spus că orice măsuri fiscal-bugetare se pot lua doar dacă, în contextul aplicării lor, se protejează posturile oamenilor și salariile și se respectă principiile raționalității (să nu ieșim din reperele europene) și decenței (cât își permite acum, sustenabil, țara). Drept urmare, în acord cu prevederile acestei legi, am pus recent în consultare publică normele subsecvente pentru segmentul nostru de activitate, pentru a primi propuneri constructive de la oamenii din sistem, astfel încât să o aplicăm cât mai rezonabil. Eu la asta lucrez acum și aceasta ar trebui să fie miza noastră. Este posibil ca, în aceste prime versiuni, eu și echipa mea să nu fi văzut și alte soluții aplicabile. După ce vom depăși această criză – multe măsuri fiind temporare -, vom putea regândi lucrurile și pentru dezvoltare (așa cum am propus în Raportul QX).
Citește și: Rezultatele finale Titularizare 2025. Cum s-au modificat notele după contestații
Sincer și direct spus, uitându-mă la rezultatele sistemului nostru de educație (ex.: analfabetismul funcțional, abandonul școlar), și eu am adesea impulsul de a solicita demisii în diverse zone de influență din sistemul nostru, dar nu o fac din responsabilitate – știu că trebuie să lucrăm împreună pentru a ne salva (iar apoi pentru a construi spre mai bine) – și din decență – știu că liderii unor astfel de zone nu sunt singurii responsabili.
Mi-aș fi dorit foarte mult să fi fost ministrul Educației și Cercetării într-o perioadă în care să pot construi, fără să fiu nevoit să mă gândesc în fiecare zi la soluții de restructurare, care, pentru a ne salva în toamnă salariile și bursele, generează inevitabil și disconfort. Știu că ați auzit o mulțime de miniștri care au justificat rămânerea în funcții în numele unei responsabilități neclare sau care au plecat cu justificări convenabile pentru a evita presiunea problemelor. Sunt sigur că niciunul dintre ei nu și-ar dori să conducă acum ministerul.
Eu am venit să ajut, nu să încurc. Nu am urmărit și nu urmăresc o carieră politică, am servit ca specialist-tehnocrat țara noastră în două mandate legate de două momente critice și anume criza politică din primul mandat, respectiv criza fiscal-bugetară din acest al doilea mandat. Dacă demisia mea ar fi rezolvat situația financiară din Educație-Cercetare și a țării, aș fi anunțat-o demult! Grija mea acum – și obligația ca membru al Guvernului – este să ne salvăm din toamnă sistemul și prin asta, alături de reformele din celelalte domenii/sisteme, și țara. Vă invit să facem asta împreună, urmând ca apoi să lucrăm – tot împreună – pentru dezvoltare”, a transmis ministrul Educației, Daniel David, într-un comunicat de presă.
Răspunsul ministrului Educației, Daniel David, vine după ce Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională „Alma Mater” s-au revoltat împotriva prevederilor Legii nr. 141/2025 referitoare la sistemul educaţional și i-au cerut demisia.
„Dând dovadă de cinism şi iresponsabilitate, Guvernul Bolojan, provoacă în învăţământ o criză fără precedent în ultimii 35 de ani, având în vedere că aceste măsuri înseamnă, practic, reorganizarea a o bună parte a învăţământului preuniversitar, într-un interval de timp de aproximativ o lună. Grav este că toate aceste măsuri au fost luate, din condei, fără să se facă, aşa cum era firesc, un studiu de impact. Ministrul Educaţiei şi Cercetării, domnul Daniel David, ar fi trebuit să aibă tăria, să-l atenţioneze pe Prim-ministrul Guvernului României, domnul Ilie Bolojan, că sistemul de învăţământ este unul complex, iar salariaţii acestuia nu sunt doar nişte simple obiecte de inventar, ci sunt fiinţe umane care nu pot fi discreditate şi umilite, aşa cum procedează acum guvernanţii”, se arată în comunicat.
Elevii de clasa a VIII-a fac din nou învățământ simultan, cu alte clase de gimnaziu – PROIECT
Sindicaliştii susţin că creşterea normei didactice de predare cu 2 ore va avea consecinţe grave asupra cadrelor didactice. „Realitatea din majoritatea şcolilor ne arată că vor fi profesori titulari care vor intra în restrângere de activitate şi profesori suplinitori calificaţi care, foarte probabil, nu îşi vor mai găsi un loc de muncă. Referitor la profesorii titulari, există riscul major ca aceştia să nu-şi mai primească salariile întregi, asta pentru că va fi imposibil să li se asigure norma completă de 20 de ore. A le acorda acestora şansa de a primi 2 ore, pentru completare, la distanţe apreciabile este cinism. Este posibil ca cheltuielile pentru navetă să fie mai mari decât contravaloarea celor 2 ore. De asemenea, mărirea normei de predare va însemna mărirea sarcinilor de muncă, pe lângă celelalte îndatoriri profesionale, ceea ce va conduce la creşterea presiunii psihice”, arată federaţiile sindicale.
Există şi o petiţie online care cere demisia ministrului Educaţiei.