Daniel Funeriu a făcut marele anunţ: „Vreau să candidez la alegerile prezidenţiale”

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, și-a anunțat intenția de a intra în cursa pentru alegerile prezidențiale. „Da, vreau să candidez”, a spus Funeriu, la emisiunea „În Opoziție cu Denise Rifai”, difuzată de Gandul.ro.

„Urmărind atent evoluțiile României și cele internaționale, am sintetizat 40 de teme majore și 117 puncte la care puterea politică din România e chemată să răspundă în următorii ani. Cele și cei -din clasa politică sau societatea civilă- care, alături de mine vor să pună umărul la a da răspunsuri practice la aceste provocări sunt binevenite și bineveniți în demersul meu”, spune Funeriu, pe blogul personal, unde și-a depus programul său pentru România.

EXCLUSIV. George Simion: ”Klaus Iohannis îl pregătește pe Nicușor Dan să-l instaleze la Cotroceni”

Analiza lui Bruno Ştefan:

Alte articole

Alegeri prezidențiale 2025. Votarea în străinătate începe joi seara, la secţia din Auckland, Noua Zeelandă

Nicuşor Dan mută mafia imobiliară la candidatul Coaliţiei: Prin acte ilegale semnate de Crin Antonescu, 7 hectare din Parcul Herăstrău sunt azi ocupate de cârciumi

„Cel mai bine plasat candidat ar fi Maia Sandu, pentru că are parte de o încredere mult sporită în urma recentelor alegeri din Moldova, ar aduce în discuție un proiect major: unirea României cu Moldova, iar suveraniștii ar părea antinaționali opunându-se unui astfel de proiect. Dar nu știu ce politicieni sau ofițeri influenți de la noi sau din alte părți fac tot posibilul să blocheze un astfel de proiect. Și atunci cineva apropiat de Maia Sandu ar putea să ducă mai departe acest ideal național și nu văd decât doi lideri acum: Daniel Funeriu și Ilie Bolojan.

Daniel Funeriu este consilier apropiat al Maiei Sandu, are în plus o educație solidă, la școli mari, o carieră internațională de excepție, o experiență managerială la Ministerul Educației într-un moment tensionat, în care a reușit să impună o lege care-i poartă numele; are nerv, umor, atenție la oameni, prezență agreabilă în spațiul public și este cel mai apropiat ca stil de Traian Băsescu: popular, sociabil, nu evită confruntarea, bun comunicator.

Ilie Bolojan are mitul managerului performant de la Oradea, pe care l-a construit cu grijă mult timp, dar este o figură relativ nouă în spațiul public. Are un discurs bun, dar nu are carismă și a intrat într-un tipar comunicațional instituțional preluat de la alți șefi de partide, pe care trebuie să-l evite: acela al comunicatelor date având alături echipa partidului. E stingher în acest rol, cu ceilalți stând muți lângă el; îl face prea puțin autentic. Ilie Bolojan și Daniel Funeriu au avantajul că s-au opus proiectului Ciucă și lui Klaus Iohannis, amândoi au o relație foarte bună cu Maia Sandu și cunosc bine viața politică, nu vin din afara ei.

Călin Georgescu, noi acuzaţii incendiare: „Vor să dea un exemplu prin mine poporului, să-l ţină îngenunchiat! Dacă dictatura domneşte, noi îi lăsăm să facă ce vor?”

Daniel David e un outsider, o stea care e deasupra politicii și care va ajunge să fie strivit de jocurile diverselor facțiuni odată ce intră în acest malaxor, la fel cum a fost strivit și Nicolae Ciucă. Are prestigiu academic, dar nu e carismatic și nu are forța interioară a lui Klaus Iohannis, care a dominat lumea politică și i-a schimbat pe lideri cum a vrut. Nici Theodor Paleologu nu are această forță, deși are o imagine publică foarte bună. Crin Antonescu face încă audiență, e bun orator, dar nu mai are alături prea mulți liberali, iar USR-iștii nu prea îl agreează.”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marţi despre variante de prezidenţiabili din partea coaliţiei de guvernare că în opinia sa ar putea fi Daniel David, profesor universitar, rectorul UBB, sau Daniel Funeriu, Toader Paleologu, Crin Antonescu, Nicușor Dan, personalităţi care au şi capacitatea şi calitatea intelectuală şi calităţile umane, politice. El a precizat că este important ca cei care vor forma guvernul să aibă un singur candidat la alegerile prezidenţiale şi că acestea ar putea fi organizare pe 16 martie, primul tur şi pe 30 martie, al doilea tur de scrutin.