Datoria externă a României, scăpată de sub control. Cât datorează fiecare român

În perioada ianuarie – iunie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9.826 milioane euro, comparativ cu 11.997 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 1.447 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1.696 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 847 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 125 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 3.930 milioane euro (comparativ cu 4.533 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4.283 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro.

În perioada ianuarie – iunie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14.672 milioane euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 112.591 milioane euro la 30 iunie 2023 (70,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 15,2 la sută față de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2023 nivelul de 46.642 milioane euro (29,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4 la sută față de 31 decembrie 2022. La un calcul simplu, împărţind datoria la o populaţie de 19 milioane, rezultă că fiecare dintre români datorează aproape 2.500 de euro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,9 la sută în perioada ianuarie – iunie 2023, comparativ cu 16,2 la sută în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 iunie 2023 a fost de 5,1 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

Alte articole

Curs BNR 6 OCTOMBRIE 2026. Leul se prăbuşeşte după nominalizarea-surpriză a lui Nicuşor Dan. Euro a depăşit pragul psihologic de 3,5 lei

Florin Cîțu susține că euro ar fi putut să fie sub 3 lei dacă BNR nu intervenea: „Fără aceste intervenții, cursul ar fi fost astăzi semnificativ mai mic”

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2023 a fost de 90,5 la sută, comparativ cu 80,2 la sută la 31 decembrie 2022.

Citeşte şi: Preţ carburanţi 14 august 2023. Veste proastă pentru şoferi în minivacanţa de Sfânta Maria