Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului de patru ori până acum: pe 9 februarie 2015, 22 iunie 2015, 16 septembrie 2015 și 16 decembrie 2015.

Klaus Iohannis a adresat un prim mesaj Parlamentului pe 9 februarie 2015, anunțând încă de atunci că va adresa astfel de mesaje la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a vorbi despre prioritățile României, despre temele care îi preocupă pe români și despre soluțiile posibile. Mesajul din 9 februarie 2015 s-a concentrat pe teme precum reforma instituțiilor în general, necesitatea modificării legislației electorale, accelerarea procedurilor privind imunitatea parlamentară sau ordonanța privind migrația aleșilor locali, menționează site-ul presidency.ro, preluat de Agerpres.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Despre legislația partidelor politice și finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, Klaus Iohannis a precizat că modificarea lor trebuie să conducă la o creștere a transparenței, integrității și participării, precizând că a constatat că există consens la nivelul partidelor politice, după consultările din 28 ianuarie 2015. În acest sens, președintele a precizat că a convenit cu partidele și un calendar al modificării legislației electorale.

Despre imunitatea parlamentară, Klaus Iohannis a precizat că, la consultări, partidele au manifestat disponibilitatea de a accelera și simplifica procedurile pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau percheziției parlamentarilor și pentru cele de efectuare a urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri, membri ai Parlamentului.

Președintele Klaus Iohannis s-a referit și la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 55/2014 privind migrația aleșilor locali, numind-o „nefericită” și a făcut apel la necesitatea predictibilității și la stabilitate legislativă. Ordonanța care a permis migrația aleșilor locali pentru 45 de zile fără ca aceștia să-și piardă mandatul, a fost adoptată de Guvern, la 28 august 2014.

În cadrul celui de-al doilea mesaj transmis în Parlament, la 22 iunie 2015, președintele Iohannis a prezentat Strategia Națională de Apărare, intitulată „O Românie puternică în Europa și în lume”.

Președintele a precizat că Strategia Națională de Apărare conține o abordare integratoare și echilibrată, care aduce la un loc dimensiunea de apărare, militară, cu o serie de alte dimensiuni: dimensiunea de ordine publică, de informații, contrainformații și de securitate; dimensiunea economică și energetică; dimensiunea diplomatică; managementul situațiilor de criză; dimensiunea educațională, de sănătate, socială și demografică.

Nu în ultimul rând, președintele a amintit de angajamentul tuturor partidelor politice de a crește bugetul pentru apărare la 2% până în 2017, arătând că „este un semnal că România înțelege cerințele momentului și își asumă responsabilitatea de a fi un furnizor de securitate, nu doar un beneficiar, o țară care proiectează securitate și stabilitate în zonă”.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, primul discurs din acest an în plenul Parlamentului. Ce mesaj va transmite preşedintele

Principalele teme abordate de Klaus Iohannis, în cadrul mesajului adresat Parlamentului la 16 septembrie 2015, au fost criza refugiaților, educația, calitatea și coerența legislativă, precum și excesul de ordonanțe de urgență.

Cu privire la criza refugiaților, președintele a afirmat că nu este de acord cu impunerea cotelor obligatorii, propuse de Comisia Europeană și că este de părere că deciziile pe această temă ar trebui luate la nivelul Uniunii Europene, prin consens. „Nu cred că între parteneri lucrurile se rezolvă prin impunere, prin amenințarea cu sancțiuni, ci de comun acord. Cred că fiecare stat membru are dreptul să acționeze în funcție de situația specifică pe care o are, conform capacităților și posibilităților pe care le are”, a adăugat Iohannis.

Plecând de la constatarea că acordă o atenție deosebită legilor pe care le promulgă, Klaus Iohannis a susținut că a observat un deficit de coerență și calitate a propunerilor legislative și a proiectelor de lege. Președintele a dat ca exemple Codul fiscal, care s-a modificat în 2015 de 13 ori, dar și Legea educației, Legea privind reforma în domeniul sănătății, Legea administrației publice locale, care au fost modificate la interval de două-trei luni sau chiar de două-trei ori în aceeași lună.

Președintele a atras atenția și asupra reglementării excesive prin ordonanțe de urgență, arătând că peste 50% dintre dintre legile adoptate de Parlament în 2015 sunt acte de aprobare ori respingere a unor ordonanțe simple sau de urgență.

Klaus Iohannis a transmis un mesaj Parlamentului și la 16 decembrie 2015, cu prilejul împlinirii unui an de când a devenit președinte al României. Președintele a spus că anul 2015 a demonstrat că actuala clasă politică poate ajunge la un acord larg pe subiecte de interes public, precizând că a observat consens la nivelul partidelor în ceea ce privește creșterea bugetului pentru Apărare la 2% din PIB până în 2017, dar și Strategia Națională de Apărare.

Președintele a mai precizat că există două lucruri care încă lipsesc sau nu sunt la nivelul pe care îl cere o democrație matură: dezbaterea și rigoarea în Parlament, în sensul că legi importante au intrat în atenția publică abia după adoptarea lor. Totodată, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat speranța că autoritățile vor asigura cadrul necesar pentru ca votul românilor din afara granițelor să se desfășoare în bune condiții, în 2016.

În discursul susținut în Parlament, președintele a mai arătat că cea mai tragică lecție din 2015 a fost incendiul de la Clubul Colectiv și că „cea mai dură concluzie este aceea că pur și simplu corupția ucide, că se pot pierde vieți nevinovate dacă nu respectăm legi și reguli și dacă noi, cu toții, ca societate închidem ochii la încălcarea lor”.