De ce a fost condamnată la închisoare realizatoarea tv Ema Pendiuc. Judecătorii au publicat motivarea sentinţei

Tribunalul Bucuresti a motivat sentinţa în cazul condamnărilor din Dosarul Publitrans. Potrivit procurorilor DNA, o parte din mita pe care Tudor Pendiuc ar fi primit-o in acest caz de la afaceristul Valentin Visoiu ar fi constat intr-un apartament in Bucuresti, intr-un ansamblu rezidential, in valoare de 130.900 de euro, echivalentul a 475.812.18 de lei, pentru fiica sa, Ema Pendiuc, după cum scrie ziare.com. Pentru a se disimula aceasta presupusa spaga si a crea aparenta ca respectivul imobil intra in mod legal in proprietatea ei, tanara ar fi incheiat o serie de acte in procedura de vanzare-cumparare. Interceptari, diverse documente, declaratii de martor dar si marturia unui martor sub acoperire, nume de cod „Veritas”, au fost probele care au stabilit vinovatia celor implicati.

Explicaţia Tribunalului Bucureşti

In timpul procesului, tanara s-a aparat si a sustinut ca banii pentru apartament i-a avut din economii, de la bunica sa si dintr-un imprumut de la un prieten, Inal Cagri. Instanta a desfiintat aceasta aparare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Instanta de judecata nu poate primi apararea inculpatei Pendiuc Emanuela- Elena in sensul ca apartamentul a fost achitat din fonduri proprii si din donatii din partea bunicii (avansul contractului de vanzare-cumparare), respectiv dintr-un imprumut de bani primit de la numitul Inal Cagri, in conditiile in care toate aceste afirmatii sunt contrazise de probele administrate in cauza.

Astfel, relativ la economiile pretins a fi fost facute, desi inculpata a afirmat ca a lucrat inca din timpul studentiei, nu a reusit sa faca dovada imprejurarii ca sumele de bani astfel castigate ii ajungeau atat pentru plata chiriei, a utilitatilor si nevoilor proprii, cu atat mai mult cu cat in perioada de referinta nu figureaza cu depozite la banci„, explica Tribunalul Bucuresti.

In plus, Ema Pendiuc nu a facut nu a putut face dovada ca a primit o donatie din partea bunicii sale, „nici macar a faptului ca bunica traia la acel moment, totul ramanand doar la nivel declarativ”, iar din declaratiile martorilor audiati in cauza, rezulta imprejurarea ca nu a existat o relatie sau un imprumut real de la Inal Cagri.

Citeşte şi Motivarea sentinţei în cazul condamnării primarului din Pitesti, Tudor Pendiuc, care a asfaltat ilegal strada iubitei sale

Ema Pendiuc a condamnata la 5 ani de inchisoare dupa ce judecatorii au contopit pedepsele pentru cele infractiuni pentru care a fos gasita vinovata: 4 ani pentru complicitate la luare de mita si 3 ani pentru spalare de bani.

Instanta tinut cont de circumstantele personale ale acesteia „are 39 de ani, este casatorita, are 2 copii minori in ingrijire, studii superioare- Facultatea de sociologie si asistenta sociala, este implicata in multiple proiecte ale societatii civile destinate cu preponderenta tinerilor, in prezent lucreaza, nu este cunoscuta cu antecedente penale, nu a recunoscut savarsirea faptelor in ciuda unui probatoriu convingator si a unor aparari contradictorii si neadevarate, s-a prezentat la fiecare termen de judecata acordat„.

Anul trecut, Ema Pendiuc a realizat mai multe interviuri cu vedete pentru emisiunea „Drumul succesului” de la TVR.

Sentinta in acest caz, denumit de presa procesul „Publitrans”- operatorul de transport public din Pitesti, deoarece la mijloc era vorba de o afacere privind achizitia de catre aceasta companie a 80 de autobuze, a fost data in februarie 2020. Afaceristii implicati in aceasta afacere au primit sentinte intre 6 ani si 7 ani si 8 luni, iar functionarii si directorii Primariei Pitesti au fost condamnati la pedepse intre 4 ani si 6 luni si 5 ani si 6 luni.

Fostul edil, afaceristii si directorii din Primaria Pitesti care au fost gasiti vinovati in acest caz trebuie sa achite Consiliului Local Pitesti prejudiciul de 23.013.099,65 de lei. Instanta a confiscat de la Emanuela Ema Pendiuc apartamentul care ar fi fost primit mita de tatal sau. Decizia nu este definitiva si a fost contestata la Curtea de Apel Bucuresti.