De ce asculți aceeași melodie pe repeat. Ce face, de fapt, creierul în tot acest timp

Există un moment specific în orice melodie preferată, fie că este vorba despre un refren, o tranziție sau un solo, pe care îl poți aștepta chiar și fără să îți dai seama. Creierul nu stă pasiv în timp ce asculți, ci anticipează permanent ce urmează și compară aceste așteptări cu ceea ce se aude în relitate.

Atunci când predicția se confirmă la momentul potrivit, sistemul de recompensă se activează. De aceea revii iar și iar la aceeași melodie. Creierul nu caută doar momentul preferat, ci și anticiparea lui, iar această așteptare poate activa sistemul de recompensă chiar mai intens decât clipa în care refrenul sau solo-ul începe efectiv.

Elizabeth Margulis, cercetătoare în psihologia muzicii și autoarea cărții On Repeat: How Music Plays the Mind, descrie un efect neașteptat al repetării: muzica foarte familiară nu mai e procesată pasiv. Creierul începe să anticipeze fiecare notă cu o fracțiune de secundă înainte ca ea să fie auzită efectiv, ca și cum ar „cânta” melodia în avans. Asta produce o formă de participare care e diferită de simpla recepție și care poate face ascultatul aceleiași piese pentru a suta oară să pară, la nivel subiectiv, diferit de prima dată.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Același mecanism ar putea explica și de ce muzica familiară este pentru mulți oameni un fundal potrivit pentru concentrare sau introspecție. Când creierul știe deja ce urmează, nu mai alocă resurse cognitive procesării sunetelor. Piesa devine un fundal sonor predictibil, care solicită mai puțin atenția conștientă decât o melodie necunoscută.

Alte articole

Cauza celor două cutremure devastatoare din Venezuela. Explicația seismologilor: „Problema nu este în subsol, ci la suprafață”

Iulia Vântur revine în atenția publicului cu un proiect special de Crăciun. Artista a lansat prima piesă pentru fanii din România, „Colinde, Corinde”

Totuși, nici cea mai iubită melodie nu poate fi ascultată la nesfârșit fără să-și piardă din farmec. Acest moment apare atunci când creierul nu mai descoperă nimic nou în ea. Fenomenul nu se produce la fel pentru toate piesele, ci depinde în mare măsură de complexitatea lor.

De ce o melodie continuă să-ți răsune în minte

Aproape toată lumea a trăit experiența unei melodii care refuză să dispară din minte ore întregi sau chiar zile. Psihologii numesc acest fenomen Involuntary Musical Imagery (imagini muzicale involuntare), iar în limbajul de zi cu zi este cunoscut sub numele de earworm, adică o melodie care îți rămâne „blocată” în minte. Studiile arată că între 72% și 92% dintre oameni trec prin astfel de episoade cel puțin o dată pe săptămână.

Cercetătorii nu au ajuns încă la o explicație unică, însă una dintre ipotezele propuse pentru explicarea fenomenului pornește de la efectul Zeigarnik – tendința creierului de a reține mai ușor activitățile începute, dar neterminate. Atunci când auzim doar un fragment dintr-o melodie, creierul poate percepe experiența ca fiind incompletă și continuă să redea secvența în încercarea de a-i găsi o încheiere. De aceea, cele mai persistente earworms sunt, de regulă, refrene scurte, repetitive și ușor de memorat.

Pornind de la această ipoteză, unii cercetători au sugerat că ascultarea melodiei de la început până la sfârșit ar putea reduce fenomenul, oferind creierului senzația că secvența a fost „încheiată”. Deși această explicație este compatibilă cu ceea ce știm despre funcționarea memoriei, dovezile experimentale sunt încă limitate, iar mecanismele exacte prin care apar melodiile care rămân involuntar blocate în minte (cunoscute în literatura de specialitate drept earworms) continuă să fie investigate.