De ce au „ceaţă cerebrală” persoanele care au suferit coronavirus. Cum explică specialiştii pierderile de memorie şi alte anomalii

Medicii au descoperit că simptomele de encefalopatie la cei care au avut COVID sunt determinate de o inflamație persistentă și de un nivel ridicat de citokine în lichidul cefalorahidian. Cercetările recente sugerează că medicamentele anti-inflamatorii ar putea fi de folos în atenuarea acestor stări patologice care provoacă aşa-zisa „ceaţă cerebrală”.

„Inițial am fost abordați de colegii noștri de la terapie intensivă, care au observat delir sever la mulți pacienți spitalizați cu COVID-19”, a dezvăluit neurooncologul Jessica Wilcox, de la Centrul Oncologic Memorial Sloan Kettering (MSK) din New York, scrie Science Alert, preluată de DCMedical.

În cadrul noului studiu, Wilcox și colegii ei au analizat lichidul cefalorahidian a 18 pacienți cu cancer, care au prezentat o disfuncție neurologică după ce au fost infectați cu virusul SARS-CoV-2. Inițial, s-a suspectat că o infecție virală ar putea fi cauza simptomelor de ceaţă cerebrală, dar analiza microbiologică a lichidului spinal nu a relevat nici un semn al virusului, arătând că pacienții se recuperaseră de COVID-19. Cercetările au condus însă la un alt indiciu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Opt simptome Covid-19 despre care habar nu aveai. De la căderea părului până la sindromul ochilor roz

Alte articole

Nicușor Dan a promulgat legea care schimbă regulile fiscale. Categoriile de persoane fizice care sunt scutite de la RO e-Factura

Sorana Cîrstea mai are nevoie de o valiză pentru banii făcuți la Roland Garros! Câștig uriaș pentru calificarea în optimi

„Am constatat că acești pacienți au avut o inflamație persistentă și nivel ridicat de citokine în lichidul cefalorahidian, care explică simptomele pe care le-au avut”, a precizat Jan Remsik, cercetător la MSK și co-autor al studiului.

Acestea fiind spuse, noile constatări sugerează că medicamentele antiinflamatorii ar putea fi utile în atenuarea ceții cerebrale la pacienți și ar putea evidenția noi direcții în ceea ce privește diagnosticarea acestei stări de rău persistente.

„Obișnuiam să credem că sistemul nervos era un organ imun-privilegiat, ceea ce înseamnă că nu avea deloc niciun fel de relație cu sistemul imunitar”, a spus neurooncologul Adrienne Boire.

Citeşte şi Diana Şoşoacă: „Aveam simptome ca după otrăvire. Este clar că se pune la cale infectarea mea cu Covid”