Cercetarea publicată în revista Cureus notează că angajații suferă tot mai mult din cauza stresului provocat de teama constantă de a fi înlocuiți de inteligența artificială și că situația a devenit atât de gravă încât are nevoie de un termen propriu.
Cercetătorii propun ca această nouă formă de anxietate să fie numită „tulburare de înlocuire prin AI” (AI replacement dysfuncion, sau AIRD).
Autorii definesc termenul ca fiind menit să „descrie suferința psihologică și existențială ce poate fi resimțită de persoane confruntate cu amenințarea sau realitatea pierderii locului de muncă din cauza inteligenței artificiale (AI)”.
Citește și: Lista celor 20 de joburi care nu pot fi înlocuite de inteligența artificială. Datele unei analize
Aceștia enumeră mai multe simptome comune care pot fi asociate tulburării, printre care anxietate, insomnie, depresie și confuzie identitară, și spun că acestea „pot reflecta temeri mai profunde legate de relevanță, sens și capacitatea de angajare în viitor”. AIRD poate conduce la provocări suplimentare, precum tulburări psihice sau abuz de substanțe, arată cercetătorii.
Conceptul vine pe fondul unei anxietăți tot mai răspândite în rândul angajaților. Un sondaj realizat de Reuters în colaborare cu Ipsos arată că 71% dintre respondenți se tem că AI va lăsa „prea mulți oameni fără locuri de muncă în mod permanent”.
Un studiu al Pew Research Center indică faptul că mai mult de jumătate dintre americani sunt preocupați de impactul AI asupra propriilor slujbe, iar persoanele cu venituri mici și medii sunt cele mai pesimiste în privința perspectivelor profesionale.
În plus, o cercetare publicată în revista medicală JAMA arată că angajații din domenii vulnerabile la automatizare raportează niveluri mai ridicate de stres și emoții negative comparativ cu alte categorii profesionale.
Deși puține concedieri au fost atribuite direct implementării AI, mai multe companii au invocat tehnologia în contexte de restructurare. Potrivit analizelor citate de Gizmodo, pozițiile de tip „entry level” sunt printre cele mai expuse riscului de automatizare.
Tinerii aflați la început de carieră întâmpină dificultăți tot mai mari în a-și găsi un loc de muncă stabil, iar o parte din acest fenomen este pusă pe seama faptului că firmele preferă să automatizeze sarcini repetitive sau administrative, în loc să angajeze personal nou.
În acest moment, AIRD nu este un diagnostic clinic recunoscut oficial. Totuși, autorii studiului au propus un cadru de identificare, inclusiv un chestionar de screening care ar putea ajuta specialiștii să detecteze simptomele asociate.
În ceea ce privește tratamentul, cercetătorii sugerează că intervențiile ar trebui stabilite individual de fiecare clinician. Printre opțiunile menționate se numără terapia cognitiv-comportamentală și tehnicile de restructurare cognitivă, menite să ajute pacienții să își consolideze reziliența psihologică și să își redefinească identitatea profesională într-un context dominat de schimbări tehnologice rapide.