De ce Daniel Morar nu a fost niciodată Carlo Palermo

Sunt foarte multe voci care susţin că în România este nevoie de o Justiţie independentă, ca şi până acum (?!). Şi că există pericolul ca USL să-şi numească oameni în ideea de a controla total Justiţia. Aşa să fie oare?

10 apr. 2013, 14:47
De ce Daniel Morar nu a fost niciodată Carlo Palermo

Cand si-a anuntat retragerea, Daniel Morar si-a trasat o aura de invincibil,  de procuror bataios, de neinduplecat atunci cand si-a propus sa dea de pamant cu escroci spilcuiti. Fara nicio influenta politica din afara. Poate ca are dreptate.

Dar, in Romania actul de Justitie este facut de politisti, procurori si judecatori. Dupa ce dosarele ajung in instanta, politistii sunt iesiti deja din scena. Judecatorii sunt inamovibili, adica pentru verdictele lor, nimeni nu-i poate trage la raspundere.

In schimb, procurorii, pentru a inchide un dosar, au nevoie de avizele superiorilor lor. Sefii, daca sunt nemultumiti de cum au decurs  anchetele , le pot da cu dosarele in cap.

Atat timp cat sefii sunt numiti de procurorul general al Romaniei, care este pus in acea functie de ministrul Justitiei, care, la randul lui este numit de un partid vremelnic aflat la putere, nu ne vom putea bate cu pumnii in piept ca avem Justitie independenta.

In 8 ani, asa independent cum lucra, nu stim ca Morar, sau cel putin, nu a facut cunoscut, sa fi primit amenintari din partea infractorilor. De ce? S-au gandit raufacatorii ca vor fi prinsi sau fiindca stiau din start cu cine se puneau.  Stiau cine ii asigura protectia sefului DNA.

Nu ne-am asteptat ca Romania sa fie zguduita de ample actiuni gen "Cu mainile curate", din Italia anilor '80, cand un judecator de instructie a avut curajul sa investigheze fapte de coruptie la nivelul cel mai inalt si afaceri mafiote.

Carlo Palermo, cel care l-a anchetat si pe atentatorul la viata Papei Ioan Paul al II-lea, ancheta care a respins ipoteza legaturii cu Bulgaria, dupa cum fusese anuntata oficial, fusese victima unui atentat. Din fericire, a scapat cu viata. Antonio Di Pietro, in anii '90, a continuat lupta cu personalitatile momentului, mergand pana la desfiintarea a 5 partide politice.

Daniel Morar, in cele doua interventii televizate, un interviu si mesajul de bun-ramas, s-a autodefinit drept un sef ai caror subalterni au lovit in stanga si-n dreapta. Aceasta este, de fapt, o expresie, fiindca rezultatele arata altceva.

Laudat mereu in rapoartele MCV primite de la Bruxelles, poate fi considerat Daniel Morar un simbol al luptei impotriva coruptiei? El a stiut mereu ca este sustinut de presedintele Romaniei, cel care si-a varsat nervii, din sufragerie, in ziua cand Elena Udrea a pierdut sefia PDL.

Avea seful DNA suficiente motive  sa se uite stramb doar la faptele celor asezati in partea stanga a esicherului politic? Credem ca da. Niciunui presedinte de tara nu-i este permis sa aiba simpatii politice, daramite sefului  unei structuri, care mai este si  dotata cu aparatura de ascultare/interceptare de ultima generatie.

Chiar daca pare lipsit de sensibilitate, putem spune caDaniel Morar nu a fost o victima de pe urma anchetelor facute de oamenii sai.

Nici macar nu a egalat-o pe Constanta Carstea, o ambitioasa procuroare , pe care presedintele Emil Constantinescu o numise "Silvia Conti" (aluzie la o actrita care juca rolul unui magistrat  din echipa antimafie a  Italia, din perioada descrisa mai sus) a Banatului.

Silvia Conti a noastra ceruse sa i se asigure protectie de catre ofiteri SPP, dupa ce s-a plans ca este vizata de atentatele mafiei. Totul a cazut in derizoriu in momentul in care si-a chemat garzile, tipand ca in scara blocului un individ a vrut s-o atace cu o foarfeca.

S-a dovedit ca "agresorul" era un vecin care taiase niste crengi  din pomii aflati in spatiul verde din fata blocului.

Justitia va fi independenta atunci cand vom avea un procuror general netemator ,asa cum a fost cel din SUA,  care l-a interogat pe presedinte pentru relatia "nepotrivita" din Biroul Oval.

Nu am auzit ca Daniel Morar sa se ia la tranta cu mafia. Isi va fi trait, probabil, cateva clipe de erou, atat cat a tinut o stire, potrivit careia unchiul sau din satul natal fusese ucis. Initial, s-a speculat ca poate fi o legatura cu anchetele periculoase ale nepotului sau.

Numai ca purtatoarea de cuvant a politiei avea sa-l "dezumfle" pe  "Carlo Palermo" cand a anuntat ca batranul ucis nu-i era ruda  si scopul crimei a fost pentru niste bucati de slanina si un kil de tuica.

Cand si-a anuntat retragerea, Daniel Morar si-a trasat o aura de invincibil,  de procuror bataios, de neinduplecat atunci cand si-a propus sa dea de pamant cu escroci spilcuiti. Fara nicio influenta politica din afara. Poate ca are dreptate.

Dar, in Romania actul de Justitie este facut de politisti, procurori si judecatori. Dupa ce dosarele ajung in instanta, politistii sunt iesiti deja din scena. Judecatorii sunt inamovibili, adica pentru verdictele lor, nimeni nu-i poate trage la raspundere.

In schimb, procurorii, pentru a inchide un dosar, au nevoie de avizele superiorilor lor. Sefii, daca sunt nemultumiti de cum au decurs  anchetele , le pot da cu dosarele in cap.

Atat timp cat sefii sunt numiti de procurorul general al Romaniei, care este pus in acea functie de ministrul Justitiei, care, la randul lui este numit de un partid vremelnic aflat la putere, nu ne vom putea bate cu pumnii in piept ca avem Justitie independenta.

In 8 ani, asa independent cum lucra, nu stim ca Morar, sau cel putin, nu a facut cunoscut, sa fi primit amenintari din partea infractorilor. De ce? S-au gandit raufacatorii ca vor fi prinsi sau fiindca stiau din start cu cine se puneau.  Stiau cine ii asigura protectia sefului DNA.

Nu ne-am asteptat ca Romania sa fie zguduita de ample actiuni gen „Cu mainile curate”, din Italia anilor ’80, cand un judecator de instructie a avut curajul sa investigheze fapte de coruptie la nivelul cel mai inalt si afaceri mafiote.

Carlo Palermo, cel care l-a anchetat si pe atentatorul la viata Papei Ioan Paul al II-lea, ancheta care a respins ipoteza legaturii cu Bulgaria, dupa cum fusese anuntata oficial, fusese victima unui atentat. Din fericire, a scapat cu viata. Antonio Di Pietro, in anii ’90, a continuat lupta cu personalitatile momentului, mergand pana la desfiintarea a 5 partide politice.

Daniel Morar, in cele doua interventii televizate, un interviu si mesajul de bun-ramas, s-a autodefinit drept un sef ai caror subalterni au lovit in stanga si-n dreapta. Aceasta este, de fapt, o expresie, fiindca rezultatele arata altceva.

Laudat mereu in rapoartele MCV primite de la Bruxelles, poate fi considerat Daniel Morar un simbol al luptei impotriva coruptiei? El a stiut mereu ca este sustinut de presedintele Romaniei, cel care si-a varsat nervii, din sufragerie, in ziua cand Elena Udrea a pierdut sefia PDL.

Avea seful DNA suficiente motive  sa se uite stramb doar la faptele celor asezati in partea stanga a esicherului politic? Credem ca da. Niciunui presedinte de tara nu-i este permis sa aiba simpatii politice, daramite sefului  unei structuri, care mai este si  dotata cu aparatura de ascultare/interceptare de ultima generatie.

Chiar daca pare lipsit de sensibilitate, putem spune caDaniel Morar nu a fost o victima de pe urma anchetelor facute de oamenii sai.

Nici macar nu a egalat-o pe Constanta Carstea, o ambitioasa procuroare , pe care presedintele Emil Constantinescu o numise „Silvia Conti” (aluzie la o actrita care juca rolul unui magistrat  din echipa antimafie a  Italia, din perioada descrisa mai sus) a Banatului.

Silvia Conti a noastra ceruse sa i se asigure protectie de catre ofiteri SPP, dupa ce s-a plans ca este vizata de atentatele mafiei. Totul a cazut in derizoriu in momentul in care si-a chemat garzile, tipand ca in scara blocului un individ a vrut s-o atace cu o foarfeca.

S-a dovedit ca „agresorul” era un vecin care taiase niste crengi  din pomii aflati in spatiul verde din fata blocului.

Justitia va fi independenta atunci cand vom avea un procuror general netemator ,asa cum a fost cel din SUA,  care l-a interogat pe presedinte pentru relatia „nepotrivita” din Biroul Oval.

Nu am auzit ca Daniel Morar sa se ia la tranta cu mafia. Isi va fi trait, probabil, cateva clipe de erou, atat cat a tinut o stire, potrivit careia unchiul sau din satul natal fusese ucis. Initial, s-a speculat ca poate fi o legatura cu anchetele periculoase ale nepotului sau.

Numai ca purtatoarea de cuvant a politiei avea sa-l „dezumfle” pe  „Carlo Palermo” cand a anuntat ca batranul ucis nu-i era ruda  si scopul crimei a fost pentru niste bucati de slanina si un kil de tuica.