De ce este bine să zâmbeşti: Atenţie, însă, la crizele de râs care pot dăuna sănătăţii

Făcând onoare tradiţionalului umor britanic, altfel extrem de seriosul British Medical Journal (BMJ) publică în fiecare an o ediţie de sărbători menită să binedispună comunitatea biomedicală, însă fără a face compromisuri în ceea ce priveşte rigoarea ştiinţifică, scrie Agerpres.

În acest an, revista a propus un articol care, dacă nu va provoca râsul zgomotos, în mod sigur va descreţi frunţile cititorilor. Autorii disecă, ironic, studiile din ultimii 50 de ani care analizează impactul râsului asupra sănătăţii. Şi, contrar gândirii unora, acest spasm nu are doar consecinţe pozitive asupra organismului uman.

Se spune adesea că râsul este bun pentru sănătate. Cu toate acestea, printre cele 785 de studii analizate de Robin Ferner şi Jeffrey Aronson – coautori ai acestui articol – mai mult de o sută dintre acestea atenţionează în legătură cu numeroasele riscuri pe care le presupune o criză de râs.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Incontenenţă, cataplexie, aritmie cardiacă, criză de astm şi pneumothorax sunt referinţele principale. „Râsul poate provoca dureri de cap, la fel ca alte lucruri foarte plăcute precum îngheţata, ciocolata sau sexul (şi de ce nu, toate în acelaşi timp)”, afirmă autorii studiului.

Alte articole

De ce oamenii nu zâmbeau niciodată în fotografii, în urmă cu 100 de ani. Care e motivul bizar

Clipe pline de emoție pentru doi tineri părinți. Fiica lor abia născută le-a oferit un zâmbet larg în primele clipe de viață

S-au cunoscut deja cazuri când râsul a accentuat o hernie sau a declanşat sindromul Boerhaave (perforare spontană a esofagului). Mai rău, expresia „a râde până la dislocarea mandibulei” nu ar fi o simplă imaginaţie, ci o consecinţă perfect posibilă a unei prea puternice extensii a mandibulei.

Un râs nebun poate provoca de asemenea o sincopă, explicată de oamenii de ştiinţă ca o reacţie reflexă datorată majorării presiunii în torace. Cei mai puţin norocoşi ar putea chiar muri de râs dacă acesta declanşează un accident cardiovascular. Cu toate acestea, Ferner asigură că „în cele mai multe cazuri nu există pericol, comparativ cu alte activităţi umane, cum sunt şi cele pentru care francezii sunt renumiţi”, citează Le Nouvel Observateur.

Astfel, autorii studiului asigură că râsul face mai mult bine decât rău. El reduce anxietatea, furia şi depresia. A te amuza de o glumă bună poate reduce tensiunea (psihologică şi cardiovasculară), poate creşte toleranţa la durere, poate diminua riscul de infarct miocardic şi poate îmbunătăţi activitatea plămânilor.

Fără a mai vorbi de faptul că râsul poate ajuta la menţinerea siluetei: un sfert de oră de amuzament duce la pierderea a 40 de calorii.

Nu în ultimul rând, potrivit unui studiu realizat din 2011, femeile care sunt supuse unei operaţiuni de fecundare in vitro au mai multe şanse să rămână însărcinate atunci când un clovn vine să le distreze după intervenţie (36% de reuşită, comparativ cu 20% pentru grupul de test). Astfel, poate nu ar fi greşit să se spună cu unii oamenii ‘s-au născut din râs’, conchide Le Nouvel Observateur.