Plasticul este una dintre cele mai răspândite substanțe din mediu. Este prezent în ambalaje alimentare, îmbrăcăminte sintetică, sticle, obiecte casnice și chiar în aerul pe care îl respirăm.
Există trei căi principale de expunere la microplastice:
Pe cale digestivă – prin alimentele încălzite, depozitate sau servite în recipiente de plastic.
Pe cale respiratorie – prin inhalarea particulelor suspendate în aer, mai ales în zone poluate sau industriale.
Prin piele (cutanată) – prin leziuni minore, particulele pot pătrunde în organism.
„Plasticul nu se descompune și organismul nu îl poate elimina complet. Expunerea repetată, chiar și la doze mici, poate duce în timp la dezechilibre hormonale, tulburări metabolice și disfuncții imunitare.”, spune medicul Beatrice Mahler, citată de Dc News.
Expus la temperaturi ridicate, plasticul eliberează microparticule și substanțe toxice care pot ajunge în alimente atunci când sunt încălzite. Particulele ajung în organism, iar în timp acestea pot afecta funcționarea normală a sistemelor endocrine, metabolice și imunitare.
Citește și: Cantitatea uimitoare de plastic pe care oamenii o respiră în fiecare zi. Datele unui nou studiu
Efectele negative nu apar imediat, însă consumul repetat de alimente contaminate poate provoca:
dezechilibre hormonale și tulburări endocrine;
modificări ale metabolismului (creștere în greutate, poftă de mâncare accentuată sau redusă);
reacții inflamatorii sau alergice, inclusiv agravarea simptomelor de astm;
scăderea rezistenței imunitare și apariția reacțiilor exagerate la factori minori.