Cum a ajuns România să fie, de departe, prima din Europa la morții de pe șosele | EXCLUSIV

Lucian Diniță, fostul șef al Poliției Rutiere, crede că principala cauză a numărului uriaș de accidente de pe drumurile publice din România reprezintă lipsa de bun simț a unor șoferi vitezomani, precum și neștiința în „arta șofatului”.

„Este vorba despre o meteahnă veche. Românul când vede o șosea pe care poată să fugă, nu apasă pedala de accelerație până la refuz?! Mai mult, câți circulă fără permise sau cu permise suspendate?! Ne întârtim într-un cerc. 

Este vorba despre civilizație, despre educație. Și aici revenim la pregătirea șoferilor. Mulți dintre cei care pregătesc șoferii nu au nicio legătură cu această profesie. Să ajungi din pantofar instructor auto, peste noapte, nu e în normal. Ceea ce învață cursanții nu are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în trafic, în viața de zi cu zi. Există acel curs de conducere defensivă, o inițiativă a lui Titi Aur. A fost introdus în legislație, dar degeaba. Mai vorbește cineva despre el?

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Atât timp cât nu există educație, degeaba. Vorbim despre război, da, și acolo sunt morți, dar în cazul nostru, al României, nu e vorba tot despre morți pe șosele, la foc automat? Deci nu e tot un război? Când a fost pandemia s-au făcut comisii, dar pentru accidentele rutiere, în care mor mai mulți oameni decât de COVID, nu trebuie?

Alte articole

Sanda Ţăranu a murit la vârsta de 87 de ani! A fost una dintre figurile legendare ale televiziunii publice

Ce se împarte de pomană de Moșii de Vară. De ce arpacașul pentru colivă se spală în nouă ape

MAI trebuie să aloce fonduri pentru educație rutieră, ca împreună cu media, să desfășoare o campanie susținută pe toate posturile”, a declarat Lucian Diniță, pentru RomâniaTV.net.

Lucian Diniță, fost șef al Poliției Rutiere, nu crede că amenzile vor potoli vreodată vitezomanii de pe drumurile României: „Este vorba despre disoluția autorităților”

În opinia fostului polițist, infrastructura dezvoltată, modernă, respectiv sancțiunile mai dure, nu ar reuși să scoată România din capul listei „neagre”.

„Sunt multe accidente mortale și pe autostrăzi, vedeți pe A2. Știe românul să meargă pe autostradă? Nu! Dacă aplici sancțiuni, se spune că Poliția stă la pândă.

Poți să crești amenzile, perioadele de suspendare, dar nu vor avea efect. În România este vorba despre disoluția autorităților. Dacă ai avea autorități ca în Elveția, Danemarca, ar fi altceva. Dar în România, șoferii își permit să facă scandal cu Poliția, să se bată cu agenții. În străinătate, dacă încerci să faci asta, nu ține. Acolo când te-au prins, nu stau la discuție cu tine”, a mai transmis fostul șef al Poliției Rutiere.

Adrian Covăsnianu, fondatorul Asociației Moldova Vrea Autostradă: „Este un cumul de factori determinanți”

Adrian Covăsnianu, specialist în infrastructură, crede că e nevoie de un pachet amplu de măsuri pe care Guvernul României trebuie să-l pună în aplicare, cât mai rapid. La fel ca în cazul multor domenii din țară, trebuie „curățenie generală”, începând de la școlile de șoferi, campanii de informare, lucrări susținute de întreținere a drumurilor și construcția de drumuri de mare viteză – autostrăzi sau drumuri expres.

„Faptul că România se menține în topul nefast al celor mai multe decese cauzate de accidentele rutiere este o evidență. Din păcate, ne menținem în top de ani de zile. De ce s-a ajuns în această situație? Consider că este un cumul de factori determinanți ce implică:

– Lipsa unei educații rutiere atât pentru conducătorii auto, cât si pentru restul participanților la trafic, inclusiv cei pietonali. Școlile de șoferi sunt doar ‘producătoare’ de permise auto și nu de educare și conducere preventivă pentru (viitorii) șoferi. În același timp, consider că lipsește, încă de la o vârstă preșcolară, o minimă educație rutieră pentru tinerele generații. Consider ca e nevoie de un parteneriat între Ministerul Educației și Poliția Rutieră pentru promovarea educației rutiere.

– Un alt aspect important este lipsa lucrărilor de întreținere a rețelei de drumuri naționale ce implică o mai bună semnalistică rutieră și măsuri preventive în zonele periculoase; Există încă secțiuni de drum național ce sunt greu practicabile în condiții de slabă luminozitate, ca urmare a lipsei marcajului axial sau a indicatoarelor rutiere.

– Nu în ultimul rând lipsa unei rețele de infrastructură rutieră mare, drumuri expres + autostrăzi, ce să deservească coerent și coeziv legăturile între provinciile istorice ale României, conduce către un număr mare de accidente rutiere, din păcate, cu multe pierderi de vieți omenești.

Faptul că din 2022 avem o Strategie Națională de Siguranță Rutieră pe orizontul 2022-2030 este un lucru pozitiv, însă planul de acțiuni și investițiile trebuie accelerate și prioritizate către zonele cele mai vulnerabile din rețeaua rutieră naționala. Printr-un management eficient, o abordare pro-activă și cu resurse financiare consistente, consider că în viitor România are șanse să nu mai fie în acest top nefast, iar viețile oamenilor să fie salvate”, a declarat Covăsnianu, pentru RomâniaTV.net.

___

VEZI AICI raportul de la Bruxelles și reacția Ministerului Transporturilor.

Potrivit cifrelor și informărilor transmise de autorități, cel mai periculos drum din România este DN2 (Drumul Național 2) / E85 (Drumul European 85), cunoscut publicului larg drept „Drumul Morții”, pentru că are mai multe cruci decât kilometri. DN2 „leagă” Bucureștiul de froniera cu Ucraina și are 446 de kilometri. Drumul trece prin Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Adjud, Bacău, Roman, Fălticeni, Suceava și Siret. Săptămânal se produc accidente pe DN2, inclusiv mortale, din păcate.