De ce femeile și bărbații au nasturii pe părți diferite? Tot ce trebuie să știi despre această regulă nescrisă a modei

Nasturii de la hainele noastre continuă să fie plasați după această regulă nescrisă, chiar dacă industria modei nu se sprijină pe nicio lege sau document oficial care să o fi impus vreodată.

Deși obiecte similare nasturilor au fost descoperite în situri arheologice vechi de milenii, scopul lor inițial nu era cel practic, ci serveau drept podoabe decorative sau sigilii pentru statutul social. Transformarea lor radicală a avut loc abia în Europa secolului al XIII-lea, când apariția butonierelor a transformat nasturele într-un accesoriu funcțional, revoluționând definitiv modul în care erau croite hainele.

Această inovație le-a oferit croitorilor libertatea de a crea haine mulate pe corp, înlocuind treptat sistemele clasice bazate pe șnururi, ace sau catarame. Totuși, pentru că piesele din metale nobile, fildeș sau sidef costau o avere, ele au devenit rapid un simbol al opulenței. În Europa medievală, numărul și calitatea nasturilor indicau direct statutul social, nobilii etalându-și bogăția prin haine împodobite cu zeci de astfel de accesorii din aur sau argint.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Povestea impresionantă a unei bătrâne de 87 de ani: are o pensie de 1.000 de lei, dar coase zilnic costume populare pentru a duce mai departe tradiția românească: ”Chiar dacă am avut probleme cu vederea, tot continui să lucrez”

De ce cămășile bărbătești au nasturii pe dreapta și cele pentru femei pe stânga?

Această separare între femei și bărbați privind separarea nasturilor nu a apărut peste noapte, ci a generat, de-a lungul timpului, mai multe ipoteze. Cea mai populară teorie este legată de aristocratele din trecut. Rochiile lor fastuoase, sufocate de corsete și straturi grele de material, făceau imposibil îmbrăcatul pe cont propriu, fiind nevoie de ajutorul servitoarelor.

Pentru o cameristă dreptace, așezată în fața stăpânei, nasturii cusuți pe stânga piesei vestimentare deveneau extrem de accesibili, picându-i direct în mâna dreaptă. Spre deosebire de ele, bărbații se îmbrăcau singuri, păstrând nasturii pe dreapta.

Cea mai spectaculoasă legendă îl are în prim plan pe împăratul Napoleon Bonaparte. Se povestește că femeile din acea epocă începuseră să ironizeze celebra sa postură — cu mâna strecurată în vestă —, iar liderul francez, exasperat de gest, ar fi ordonat ca hainele de damă să se încheie invers. Deși scenariul este fascinant, istoricii modei îl cataloghează drept o simplă ficțiune inventată mult mai târziu. Nu există niciun decret oficial semnat de Napoleon și nicio mărturie din epocă care să susțină această anecdotă.

Poziția nasturilor a devenit, treptat, cel mai rapid indicator vizual pentru a clasifica o haină ca fiind masculină sau feminină. În primele decenii ale secolului al XX-lea, când fermoarul modern a intrat pe piață, producătorii au copiat fidel exact aceeași orientare de pe jachete.

Astăzi, deși nu mai există niciun motiv tehnic pentru această separare, fabricile respectă tradiția pur și simplu din reflexul pieței și din cauza tiparelor industriale deja existente. Chiar dacă brandurile contemporane și moda unisex încep să șteargă aceste granițe, vestimentația clasică păstrează cu sfințenie acest obicei vechi de secole.