De ce ne doare splina atunci când facem efort

Splina înghite globulele roşii bătrâne ale sângelui şi face un fel de curăţenie. Eritrocitele sau globulele roşii, când îşi termină rolul, se retrag în splină şi mor. Splina devine un cimitir al globulelor roşii. Dar ea îşi continuă partea, prelucrează eritrocitele moarte şi trimite rămăşiţele în sângele circulant, pentru eliminare. Însă, splina, în anumite cazuri de boală, mănâncă şi limfocitele, acele globule albe ce se luptă cu infecţiile. Când splina este mărită din cauza altor afecţiuni, ea afectează şi alte celule ale sângelui, trombocitele, cu efect important în coagularea sângelui şi în fluidizarea acestuia, scrie doctorulzilei.ro.

Care sunt cauzele durerilor de splină?

În primul rând, traumatismele, loviturile ce o pot fractura, despica, afectându-i, în cazuri mai grave, şi vasele. Când splina se măreşte din pricina unor efecte negative, ea se poate lăţi până în zona buricului. Uneori, acest organ important se măreşte, atingând dimensiunea ficatului.

Iată unele boli ce o măresc: chistul hidatic în splină sau TBC-ul la splină ori abcesul în splină, ce înseamnă o infecţie localizată în acest organ.

Când se lungeşte splina, omul are diafragma presată şi nu mai respiră bine, putând să facă şi lichid la plămâni. Acest organ poate da şi o durere în umărul stâng. Când se măreşte, poate presa colonul şi tulbură scaunul sau evacuarea gazelor. Şi unele boli de sânge duc la mărirea splinei. În traumatism, marele pericol este sângerarea. Când se goleşte de sânge splina nu se mai întâmplă pompajul corespunzător al sângelui, ce devine sărac în oxigen, conducând celelalte organe către situaţii critice.

Alte articole

Categoria de români căreia i se va mări cu 50% contribuția la sănătate, de la 1 ianuarie 2026

Ion Iliescu, în stare critică. Starea fostul președinte al României s-a deteriorat dramatic, organele au început să cedeze!

Citeşte şi Ceaiuri bune pentru splină