De ce nu e bine să dormim cu lumina aprinsă. Ce au descoperit cercetătorii

De ce nu e bine să dormim cu lumina aprinsă. Noul studiu realizat de specialiștii de la Tulane University arată că expunerea la lumină în timpul nopții ne poate afecta inima, chiar și atunci când nivelul de iluminare este redus.

De ce nu e bine să dormim cu lumina aprinsă. Cum e afectată inima

Studiul specialiștilor de la Tulane University a fost publicat în European Heart Journal și a analizat datele a peste 11.000 de persoane. Acesta este prima cercetare care analizează, cu ajutorul rezonanței magnetice cardiovasculare, legătura dintre expunerea la lumină pe timpul nopții și structura și funcția inimii.

Rezultatele se adaugă unor cercetări anterioare care au asociat lumina nocturnă cu un risc mai ridicat de boală coronariană, infarct miocardic, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral, potrivit csid.ro. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru analiza privind structura și funcția inimii au fost incluși 11.071 de participanți din UK Biobank, care nu prezentau boli cardiovasculare la începutul cercetării. În perioada 2013-2015, participanții au purtat timp de șapte zile, la încheietura mâinii, dispozitive dotate cu senzori care au înregistrat atât mișcarea, cât și expunerea la lumină.

Alte articole

Leguma cu care poți înlocui cartoful. Are mai puțin amidon și poate fi o alegere excelentă în alimentație

Prieten apropiat al lui Michael Schumacher, noi declarații despre starea fostului campion mondial. „Nu este foarte bine. Vreau să-l văd din nou!”

Aproximativ trei ani mai târziu, aceștia au efectuat investigații de rezonanță magnetică cardiovasculară. Imaginile le-au permis cercetătorilor să analizeze în detaliu structura și funcționarea inimii.

Oamenii de știință au urmărit în special expunerea la lumină de peste 3 lux în timpul nopții. Trei lux reprezintă un nivel redus de iluminare, ceea ce înseamnă că nu este nevoie neapărat de o cameră puternic luminată pentru ca organismul să perceapă lumina.

Lumina poate proveni, de exemplu, de la iluminatul stradal care pătrunde prin perdele sau jaluzele, de la ecranul ori afișajul unui ceas electronic sau de la LED-urile aparatelor din dormitor.

Ce modificări au fost observate la nivelul inimii

În comparație cu persoanele care dormeau în cele mai întunecate condiții, participanții cu cea mai mare expunere la lumină pe timpul nopții aveau o masă a ventriculului stâng cu 2,4% mai mare, după ajustarea în funcție de înălțime.

Grosimea medie a peretelui cardiac era cu aproximativ 1,5% mai mare, în timp ce fracția de contracție miocardică era cu 1,9% mai mică.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, modificări în capacitatea mușchiului cardiac de a se deforma în timpul contracției, precum și asocieri nefavorabile la nivelul ventriculului drept și al atriului stâng.

Modificările progresive ale structurii și funcției inimii sunt cunoscute sub denumirea de remodelare cardiacă.

Cercetătorii au analizat separat și relația dintre expunerea la lumină pe timpul nopții și apariția unor boli cardiovasculare. Pentru această analiză au fost folosite datele a 73.286 de persoane, urmărite timp de până la aproximativ zece ani.

În comparație cu participanții care nu depășeau pragul de expunere analizat, persoanele din categoria cu cea mai mare expunere nocturnă la lumină au prezentat:un risc cu 29% mai mare de insuficiență cardiacă, un risc cu 15% mai mare de fibrilație atrială, un risc cu 24% mai mare de infarct miocardic, un risc cu 33% mai mare de accident vascular cerebral, un risc cu 26% mai mare de mortalitate cardiovasculară.

Este important de precizat că aceste procente reprezintă creșteri ale riscului relativ. Ele nu înseamnă că o persoană care doarme cu o sursă de lumină în cameră va dezvolta în mod inevitabil una dintre aceste afecțiuni.

Cum ar putea lumina nocturnă să influențeze inima

O posibilă explicație are legătură cu ritmul circadian, ceasul biologic intern care coordonează numeroase procese din organism. Lumina reprezintă unul dintre principalele semnale prin care organismul face diferența dintre zi și noapte. Atunci când există lumină într-o perioadă în care organismul este programat pentru întuneric, acest sistem poate fi perturbat.

Cercetările anterioare au arătat că expunerea la lumină pe timpul nopții poate reduce producția de melatonină, hormon implicat în reglarea ciclului somn-veghe.

În noul studiu, durata mai scurtă a somnului a explicat statistic între 24% și 49% dintre asocierile observate între expunerea la lumină nocturnă și modificările cardiace.

Somnul nu pare însă să explice întreaga asociere. Potrivit autorilor, dereglarea ritmului circadian ar putea influența și activitatea sistemului nervos simpatic, tensiunea arterială, procesele inflamatorii și metabolismul.