De ce nu e bine să mâncăm partea ‘lemnoasă’ a roșiilor. Cercetătorii trag un semnal de alarmă: „Este otravă naturală”

De ce nu e bine să mâncăm partea ‘lemnoasă’ a roșiilor. Costel Vînătoru a explicat care sunt posibilele cauze pentru care consumatorii descoperă că unele roșii cumpărate au o parte întărită care, de cele mai multe ori, are și o culoare verzuie, neuniformă.

Citește și: Ce se ascunde în roșiile de supermarket! Descoperirea șocantă făcută de un român. Ce s-a întâmplat cu tomatele după ce le-a cumpărat

De ce nu e bine să mâncăm partea ‘lemnoasă’ a roșiilor

”Sunt mai multe cauze. În primul poate să fie o cauză dată de hibrid sau de soiul utilizat. În România au venit foarte mulți hibrizi la tomate și soiuri din import care arată foarte bine la exterior, frontul arată frumos, dar atunci când îl tăiem descoperim acel interior verde, lemnosceea, ceea ce nu este bine.

Deci vorbim de un hibrid sau un soi care are această caracteristică, nu este aclimatizat, practic este creat pentru productivitate, pentru fermitate, dar are acel cep lemnos.

Alte articole

Cum se coc corect vinetele, fără să se înnegrească. Gospodinele au dezvăluit secretul

Mihaela Bilic, îndrăgostită! Care este fructul iubit mai nou de nutriționistă. ”Viața are alt gust”

Pe de altă parte, poate să fie o maturare forțată a fructului, să fie folosite substanțe de maturare forțată și atunci sigur fructul încearcă să arate bine la exterior dar practic pulpa lui se maturează, dar rămâne acest miez și aceste fibre puternic lemnoase în interior pentru că a fost maturat forțat nu a parcurs fenofazele în timpul optim și s-a grăbită coacerea”, a spus cercetătorul buzoian la B1 TV.

Costel Vînătoru a mai explicat că roșiile cu interiorul lemnos nu sunt bune pentru consum și ar trebui evitate, pentru că sunt toxice și ne putem îmbolnavi.

”Nu sunt bune pentru consum pentru că tocmai vorbim de tomată care aparține familiei solanacee, deci frunza este toxică, nu este destinată consumului și cepul acela lemnos este cu conținut ridicat în solanină, deci o otravă naturală pe care o are planta la care probabil se mai adaugă și cele pe care le-a aplicat cultivatorul sau nu le-a aplicat corect sau în exces și se pot regăsi în fruct”, a mai precizat Costel Vînătoru.