De ce nu este Austria în NATO în 2022? Prea mulţi oficiali de rang înalt dansează după cum cântă Putin

Austria se opune aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, fără a avea argumente solide, mai ales că ambele ţări, o arată toate rapoartele tehnice, sunt pregătite din toate punctele de vedere să fie integrate în Schengen, au îndeplinit toate criteriile solicitate și merită să nu mai fie tratate ca țări de mâna a doua.

07 dec. 2022, 13:30
De ce nu este Austria în NATO în 2022? Prea mulţi oficiali de rang înalt dansează după cum cântă Putin

Austria se opune fătră argumente intrării României în Schengen, dar stă la uşa NATO din cauza relaţiilor cordiale cu regimul de la Kremlin, clădit în special pe interese economice imense.

În contextul anunţului recent al candidaturilor Finlandei şi Suediei la NATO, ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg a declarat recent că ţara sa nu are nicio intenţie de a adera la alianţa nord-atlantică, transmite dpa.

Avem o situaţie geografică complet diferită. Avem şi o istorie diferită şi cred că trebuie pur şi simplu să se ţină seama de asta”, a explicat el presei cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor de externe din Uniunea Europeană, la Bruxelles.

Nicoale Ciucă, discurs ferm pe tema aderării la Schengen: „Mâine mergem la vot în Consiliul JAI. Avem toate argumentele şi vom cere un vot fără nicio tergiversare şi o decizie pentru România”

Schallenberg a adăugat că asta nu înseamnă că Austria este neutră politic: „Nu există neutralitate într-un război de agresiune”, a spus ministrul, referindu-se la invazia rusă în Ucraina. „Am adoptat o poziţie foarte clară, susţinem toate sancţiunile şi face tot ce putem în privinţa sprijinului”.

Întrebat dacă securitatea Austriei poate fi garantată în afara NATO, reprezentantul guvernului de la Viena a afirmat că ţara sa intenţionează să crească investiţiile în securitate, conform Agerpres.

Şeful diplomaţiei austriece a apreciat că este important să ne dăm seama că „lumea nu este atât de prietenoasă cât ne-am dori” şi există state care sunt gata să facă uz de forţa militară pentru a-şi susţine interesele.

Una dintre teoriile care circulă în culisele politice despre neincuderea Austriei în NATO este legată de influența uriașă pe care o are Rusia asupra sistemului politic și economic de la Viena, o țară care, în mod interesant, nu este în NATO, ceea ce ar explica și faptul că establishmentul american nu a reușit să penetreze elitele austriece și să ofere anticorpi la hegemonia Kremlinului.

Presa din Austria, despre refuzul Vienei de a primi România în Schengen: „Se aplică standarde duble. Guvernul pedepseşte România şi Bulgaria, dar dă undă verde Croaţiei”
De ce ar vrea Rusia ca România și Bulgaria să nu fie primite în Schengen? Pentru că acest lucru va genera în cele două țări un uriaș val de frustrare publică și pentru că va crea sentimentul că Uniunea Europeană îi respinge, după cei 11 ani de așteptare. Încurajarea curentelor eurosceptice și a populismului anti occidental a fost în permanență una dintre cele mai puternice arme ale războiului hibrid cu care Rusia a reușit să controleze politica din multe țări europene.

Cancelarul Austriei a fost primul lider occidental care s-a întâlnit cu Putin de la începutul invaziei. A fost o discuție „deschisă și dură”, fără a fi oferite alte detalii.

Nehammer a asigurat în cursul vizitei sale în Ucraina că Viena va sprijini înăsprirea sancţiunilor „în cadrul UE atât timp cât războiul nu se termină” şi a avertizat Moscova că cel de-al cincilea pachet de sancţiuni „nu va fi ultimul”.

Imediat însă, cancelarul austriac a anunțat și că Austria, care nu face parte din NATO, ca stat neutru, nu poate furniza arme Ucrainei. De asemenea, la fel ca Germania şi Ungaria, Nehammer a refuzat să susţină impunerea de sancţiuni asupra importurilor de gaze ruseşti, argumentând că o astfel de măsură ar pereclita economia Austriei.

​Daniela Pisoiu, cercetător senior la Institutul Austriac pentru Afaceri Internațional: „Motivele refuzului sunt interne, nu ţin de NATO”

​Daniela Pisoiu, cercetător senior la Institutul Austriac pentru Afaceri Internaționale, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro care crede că sunt motivele din spatele refuzului Austriei ca România să intre în spațiul Schengen.

„Potrivit surselor Frontex, nu există o rută a Balcanilor de est. Autoritățile române, de asemenea, nu admit existența unei asemenea rute. Domnul cancelar Nehammer (cancelarul Austriei) invocă un studiu pe care l-ar fi realizat dânșii, potrivit căruia 40% din cei 75.000 de migranți neînregistrați au venit pe ruta Turcia- Bulgaria- România- Ungaria, în timp ce restul vin pe ruta Serbia-Ungaria.

Aceste informații ar fi colectate din telefoanele mobile ale migranților precum și în convorbiri cu ei și traficanții. Nu s-au dat mai multe informații în afară de acestea și există dubii cu privire la seriozitatea acestui studiu.

Pentru motive de politică internă. Dânșii doresc să rezolve problema migrației din Austria, sau măcar să arate că iau o poziție dură. Au existat convorbiri cu Ungaria și Serbia, dar progresele sunt minime.

Tema migrației este foarte importantă în programul ÖVP (n.r- Partidul Popular Austriac). În afară de asta, partidul ÖVP se confruntă cu mari și numeroase scandaluri pe teme de corupție.

La nivel intern, ei încearcă pe toate planurile să arate că sunt capabili de guvernare și, de asemenea, să arate rezultate. Inițial era vorba și de un veto împotriva Croației. Ulterior s-a retras, mai ales din cauza turismului, dat fiind marele număr de turiști austrieci care călătoresc în Croația.

În general, Austria speră prin această blocadă să obțină ajutor de la UE pe temele de migrație și azil – care sunt niște teme separate de Schengen, de fapt. Și anume măsuri care să reducă migrația către Europa, atât cea ilegală, cât și legală.

Ultimul argument al guvernului austriac este „sistemul nu funcționează”, de aceea nu lărgim spațiul Schengen. Tradus acest lucru înseamnă: pentru că Ungaria nu înregistrează migranții care vin din Serbia sunt pedepsite România și Bulgaria.

Apoi mai este problema generală a migrației ilegale, care nu are legătură cu Schengen deloc. Deci România și Bulgaria sunt țapii ispășitori pentru eșecurile Ungariei și a problemei migrației în general.

Guvernul austriac nu are o viziune de ansamblu, nici europeană, nici globală și nu are o politică de securitate elaborată. Este concentrat aproape în totalitate pe politicile interne și în special supraviețuirea coaliției guvernamentale, care este în pericol de a se destrăma, mai ales din cauza scandalurilor de corupție și a mai multor încercări de reforma eșuate. În acest context, chestiunea NATO nu joacă un rol important.