De ce nu iubesc românii Halloween-ul și ce semnificații spirituale ascunde, de fapt

Halloween-ul aduce în fiecare an atmosfera misterioasă a costumelor, dovlecilor sculptați și tradiției de „trick or treat”. Sărbătoarea, plină de culoare și simboluri, îmbină vechi obiceiuri celtice cu tradiții moderne.

Tradițional, Samhain era celebrat până pe 1/11, moment legat de ridicarea Pleiadelor pe cer (simbol al ciclurilor morții și renașterii) și de vibrația numerică 111 — un cod perceput ca semn de protecție și sprijin angelic, dar și ca imagine a trei „stâlpi”: această lume, cealaltă lume și spațiul dintre. În plus, Soarele în Scorpion (sezonul prezent) guvernează transformarea, trecerile, dar și legătura cu nevăzutul — motiv pentru care la final de octombrie „simțim” mai acut temele profunde.

Citește și: Rețete de Halloween care îi vor da pe spate pe copii. Biscuiții cu dinți care îi vor face îngrozitor de fericiți pe cei mici

Energia nu dispare; se transformă. Asta onorează Halloween-ul autentic: recunoștința pentru strămoși, împăcarea cu frica (prin joc și teatru) și comunitatea (darul, gestul, vecinătatea). Măștile și dovlecii luminează simbolic întunericul: nu invită „răul”, ci îmblânzesc necunoscutul.

Alte articole

Magazinele Action din România au depășit deja așteptările, la doar câteva luni de la inaugurare. Lanțul de retail este deja profitabil pe piața locală

Documentul de care proprietarii din România trebuie să facă rost. Cum poate fi obținut

Motivele pentru care Halloween-ul stârnește reacții negative în România

Printre motivele pentru care această sărbătoare nu este bine-primită de români, se numără:

• Cadru religios diferit: majoritar ortodox, cu pomeniri și sâmbetele morților; în Transilvania, Luminația (1 noiembrie) luminează cimitirele în aceeași idee a memoriei.
• Confuzia între spiritual și ocult: estetica „dark” poate deruta dacă se rupe de sensul spiritual.
• Comercializatul: când rămân doar costumul și coșul cu dulciuri, mesajul se goleşte de continutul spiritual.
• Avem deja ritualuri locale: pomeniri, milostenii, Sf. Andrei (prag și protecție).
• Reflexul anti-import: firesc; dispare când traduci sensul în valorile locului.

Toate aceste lucruri spun o poveste despre strămoși și lumină, având oportunitatea de a alege forma care ne reprezintă, păstrând lucrurile de bază: respectul, recunoștința și grija.

Dacă îți dorești să adaptezi Halloween-ul fără a renunța la valorile la care ții, poți face următoarele lucruri:

1) Ritualul luminii (acasă)
– Aprindeți o lumânare pentru bunici/străbunici și rostiți pe rând: „Mulțumesc pentru…” (o amintire, o rețetă, un dar).
– Faceți un colțișor de memorie: o fotografie, un obiect, o floare, un felinar.
– Puneți o bucățică de mâncare preferată (sau pâine/apă) ca gest simbolic de ospitalitate.

2) Îmblânzirea fricii (copiii)
– Desenați „monstrul fricii” și dați-i un nume amuzant; puneți-i o coroană de hârtie — „fricile se îmblânzesc când stăm lângă ele cu lumină”.
– Costum = teatru: jucăm roluri ca să vorbim despre emoții, nu ca să le invităm în viața noastră.

3) Recunoștință & intenție (1/11, ora 11:11 dacă vreți simbolul 111)
– Trei lucruri pentru care suntem recunoscători în toamna asta.
– O intenție pentru ciclul care începe („Ce vrem să crească în casa noastră?”).

Halloween-ul nu reprezintă o noapte a „întunericului”, ci a luminii.

Dacă privim Halloween-ul prin lentila Samhain–Pleiade–111–Scorpion, vedem un prag: lăsăm ce a „murit” în anul acesta (idei, relații, obiceiuri) și facem loc renașterii. În România, îl putem trăi fără ostentație, în cheia Luminației, pomenirii, recunoștinței. Nu contează masca; contează lumina din spatele ei, notează Sfatul Părinților.

Citește și: Dan Negru aruncă bomba despre Halloween! ”România este o ţară ori eminamente agricolă, ori eminamente ridicolă”